Soarta lui Assange, în mâinile ONU. Grup de lucru decide în favoarea lui Assange: „Este deţinut în mod arbitrar”

BBC a raportat că grupul de lucru al ONU privind detenţia arbitrară (UN Working Group on Arbitrary Detention) a luat o decizie în favoarea lui Julian Assange, fondatorului WikiLeaks, după ce a examinat petiţia acestuia prin care se cerea examinarea "detenţiei sale ilegale". Grupul care a examinat apelul lui Assange, va anunţa vineri că blocarea acestuia în ambasada ecuadoriană din Londra este echivalentă cu o detenţie arbitrară.

Assange anunţase anterior că dacă grupul ONU va decide împotriva sa, el va părăsi ambasada Ecuadorului din Londra, unde se află de aproape 4 ani, şi se va preda autorităţilor britanice.

După ce a petrecut trei ani în Ambasada Ecuadorului din Marea Britanie pentru a evita extrădarea în Suedia, unde este acuzat de viol, Assange a declarat că se va preda vineri autorităţilor britanice dacă ONU decide că el nu a fost reţinut în mod arbitrar.

“Dacă ONU anunţă mâine că eu am pierdut procesul împotriva Marii Britanii şi Suediei, voi părăsi ambasada vineri la prânz pentru a fi arestat de poliţia britanică, deoarece nu mai există nicio perspectivă reală de a contesta decizia”, a susţinut Assange într-o declaraţie.

“Totuşi, dacă o să câştig şi se recunoaşte faptul că părţile au acţionat împotriva mea în mod ilegal, aştept să-mi fie restituit imediat paşaportul şi să se pună capăt oricărei noi tentative de arestare a mea.”

Assange a depus o plângere împotriva Suediei şi Marii Britanii la Grupul de Lucru al ONU privind Detenţia Arbitrară în septembrie 2014, susţinând că blocarea sa în ambasada ecuadoriană echivalează cu o detenţie ilegală.

O femeie suedeză l-a acuzat pe Assange că a violat-o în Stockholm în 2010, dar fondatorul website-ului WikiLeaks a insistat mereu că actul sexual respectiv a fost consensual.

Primind azil din partea Ecuadorului, Assange a refuzat să părăsească ambasada de teamă că va fi trimis în SUA de către autorităţile suedeze.

Assange a publicat în 2010, prin intermediul website-ului WikiLeaks, sute de mii de cablograme militare şi diplomatice secrete americane cu privire la Irak şi Siria.