Roberta Metsola confirmă: România solicită ridicarea imunităţii eurodeputatei Şoşoacă


Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunţat joi că a primit din partea autorităţilor române o solicitare oficială de ridicare a imunităţii eurodeputatei Diana Iovanovici-Şoşoacă.
„Autorităţile competente din România mi-au adresat o cerere de ridicare a imunităţii parlamentare a Dianei Ivanovici Şoşoacă. Această cerere este trimisă Comisiei pentru afaceri juridice”, a declarat Metsola în plenul Parlamentului European.
Potrivit regulamentului de procedură al Legislativului european, astfel de cereri sunt analizate de Comisia pentru afaceri juridice (JURI), care stabileşte dacă există motive temeinice pentru ridicarea imunităţii sau dacă aceasta trebuie menţinută. Deputatul vizat are dreptul să fie audiat şi să prezinte documente sau explicaţii în apărarea sa.
Decizia finală aparţine plenului Parlamentului European, care votează pe baza recomandării făcute de comisie. În acest interval, procedura se desfăşoară cu confidenţialitate, iar comisia tratează documentele „cu cea mai mare discreţie”, potrivit articolului 9 din regulament.
Cererea venită din partea României marchează începutul unui proces procedural complex, iar rezultatul acestuia va fi comunicat oficial de Parlamentul European atât autorităţilor române, cât şi eurodeputatei vizate.
Ce prevede Regulamentul de procedură al Parlamentului European
Potrivit Articolului 9 din Regulament, procedurile privind imunitatea prevăd următoarele:
1. Orice cerere adresată Preşedintelui de către o autoritate competentă a unui stat membru sau de către procurorul-şef european în vederea ridicării imunităţii unui deputat, sau de către un deputat sau un fost deputat în vederea apărării privilegiilor şi imunităţilor, se anunţă în Parlament şi se transmite comisiei competente.
2. Cu acordul deputatului sau al fostului deputat în cauză, cererea poate fi adresată de un alt deputat, căruia i se va permite să îl reprezinte pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză în toate fazele procedurii.
Deputatul care îl reprezintă pe deputatul sau pe fostul deputat în cauză nu este implicat în deciziile luate de comisie.
3. Comisia examinează fără întârziere, dar ţinând cont de complexitatea lor relativă, cererile de ridicare a imunităţii sau de apărare a privilegiilor şi imunităţilor.
4. Comisia prezintă o propunere de decizie motivată prin care se recomandă adoptarea sau respingerea cererii de ridicare a imunităţii sau de apărare a imunităţii şi privilegiilor. Nu se admit amendamente. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
5. Comisia poate solicita autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european furnizarea tuturor informaţiilor şi precizărilor pe care le consideră necesare pentru a stabili dacă este cazul să se ridice sau să se apere imunitatea.
6. Deputatul în cauză are posibilitatea să ofere explicaţii şi poate prezenta toate documentele şi mijloacele de probă scrise pe care le consideră pertinente.
Deputatul nu asistă la dezbaterile privind cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii sale, cu excepţia audierii propriu-zise.
Preşedintele comisiei invită deputatul la audiere, precizând data şi ora. Deputatul în cauză poate renunţa la dreptul de a fi audiat.
Dacă deputatul în cauză nu se prezintă la audierea la care a fost invitat, se consideră că a renunţat la dreptul de a fi audiat, cu excepţia cazului în care deputatul a anunţat că nu poate participa la audiere la data şi ora indicate, motivând această imposibilitate. Preşedintele comisiei decide dacă motivele invocate justifică absenţa. Deputatul în cauză nu are posibilitatea atacării acestei decizii.
Dacă decide că absenţa este justificată, preşedintele comisiei îl invită pe deputatul în cauză la audiere la o altă dată şi oră. Dacă deputatul nu dă curs celei de-a doua invitaţii la audiere, procedura continuă fără audierea deputatului. Nu se acceptă noi justificări pentru neprezentare sau noi cereri de audiere.
Articolul 222 alineatul (1) al doilea paragraf nu împiedică comisia competentă să permită participarea de la distanţă a deputatului în cauză la o audiere cu uşile închise privind imunitatea, în conformitate cu principiile stabilite de comisia competentă în temeiul articolului 9 alineatul (13), în cazul în care, din cauza unor circumstanţe excepţionale şi obiective, deputatul respectiv nu poate participa fizic la audiere.
7. În cazul în care cererea de ridicare sau de apărare a imunităţii conţine mai multe capete de cerere, fiecare dintre acestea poate face obiectul unei decizii distincte. În mod excepţional, raportul comisiei poate propune ca ridicarea sau apărarea imunităţii să vizeze exclusiv desfăşurarea unei acţiuni penale, fără ca vreo măsură de arestare, o altă măsură privativă de libertate sau orice altă măsură care să împiedice deputatul în îndeplinirea atribuţiilor inerente mandatului său să poată fi adoptată împotriva sa, până la pronunţarea unei hotărâri definitive.
8. Comisia poate emite un aviz motivat privind competenţa autorităţii statului membru în cauză sau, după caz, a procurorului-şef european şi admisibilitatea cererii, dar nu se pronunţă în niciun caz asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei deputatului sau asupra măsurii în care opiniile sau actele care îi sunt imputate deputatului în cauză justifică urmărirea penală, chiar dacă examinarea solicitării îi permite comisiei să dobândească o cunoaştere aprofundată a cauzei.
9. Propunerea de decizie a comisiei este înscrisă pe ordinea de zi a primei şedinţe care urmează depunerii acesteia. Nu se admit amendamente la o astfel de propunere.
Dezbaterea are ca subiect doar motivele pro şi contra fiecărei propuneri de ridicare, menţinere sau apărare a unui privilegiu sau a imunităţii.
Fără a aduce atingere dispoziţiilor articolului 180, deputatul ale cărui privilegii sau imunităţi fac obiectul unei examinări nu poate interveni în dezbatere.
Propunerea sau propunerile de decizie conţinute în raport sunt supuse la vot în cursul votării care urmează dezbaterii.
După examinarea de către Parlament, se procedează la vot separat pentru fiecare propunere conţinută în raport. În cazul respingerii unei propuneri, se consideră adoptată decizia contrară.
10. Preşedintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză şi autorităţii competente a statului membru în cauză sau, după caz, procurorului-şef european şi solicită să fie informat în legătură cu derularea procedurii şi cu hotărârile judecătoreşti care se pronunţă. Imediat după ce a primit aceste informaţii, Preşedintele le comunică Parlamentului în forma pe care o consideră cea mai adecvată, dacă este necesar, după consultarea comisiei competente.
11. Comisia tratează aceste chestiuni şi examinează toate documentele primite cu cea mai mare confidenţialitate. Comisia examinează întotdeauna cu uşile închise cererile legate de procedurile privind imunitatea.
12. Parlamentul analizează doar cererile de ridicare a imunităţii unui deputat care i-au fost transmise de către autorităţile judiciare sau de către reprezentanţele permanente ale statelor membre sau, după caz, de către procurorul-şef european.
13. Comisia stabileşte principiile pentru aplicarea prezentului articol.
14. Orice cerere privind domeniul de aplicare a privilegiilor sau imunităţilor unui deputat, adresată de o autoritate competentă a unui stat membru sau, după caz, de Parchetul European, este examinată în conformitate cu dispoziţiile de mai sus.