Situaţie critică. Analist: Republica Moldova ar putea deveni, în scurt timp, un stat ostil României şi Ucrainei

Analistul politic Cristian Hriţuc a avertizat că Republica Moldova ar putea deveni, după alegerile din septembrie, "un stat ostil Ucrainei şi României", care va duce planurile Rusiei la un alt nivel.

"În iunie am scris o analiză pentru IPN Moldova în care descriam ce s-ar întâmpla dacă în Moldova ar ajunge forţele pro-ruse la putere. Azi, propaganda AUR atacă forţele pro-europene de dincolo de Prut din ce în ce mai puternic. Când vine vorba de narative, sunt corelate perfect cu cele ale partidelor pro-ruse din Moldova. Bine, ei se coordonează şi pe mijloacele tactice. După ce Putin a 'testat' spaţiul NATO, trimiţind cele 19 drone în Polonia, este foarte clar că s-a mai depăşit un prag, iar ruşii vor fi mai curajoşi dacă Moldova pică. Analiza pe care am făcut-o este deja mai utilă publicului român şi a celor care se întreabă de ce trebuie ajutată Moldova", a declarat Cristian Hriţuc.

Din perspectiva politologului, dacă nu simţi nimic pentru spaţiul de acolo, măcar trebuie să gândeşti pragmatic, pentru securitatea României.

Pentru că "situaţia este extrem de îngrijorătoare", redăm mai jos analiza, integral, lui Cristian Hriţuc, intitulată "Un vot pentru viitorul Moldovei. Sau pentru sfârşitul lui":

În septembrie vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Cetăţenii îşi vor alege reprezentanţii în Parlament şi vor decide cui încredinţează, pentru următorii ani, puterea de a forma un guvern care să administreze statul şi să guverneze.

Votul din acest an este unul mai special. Am putea spune că nu este neapărat un vot care legitimează o putere pentru patru ani, ci un vot mai important decât în alte alegeri de acest fel.

De ce putem afirma acest lucru? Din cauza contextului geopolitic şi a evenimentelor care marchează lumea. De la est la vest, de la sud la nord, absolut toţi analiştii, experţii şi unii politicieni spun că lumea se reaşează. Este o confruntare globală între regimurile autoritare şi cele democratice. Există un război deschis la graniţa Republicii Moldova, un război hibrid pe care îl poartă Federaţia Rusă pe întreg teritoriul NATO şi, recent, a izbucnit un alt război, între Israel şi Iran.

Lumea se schimbă de la o zi la alta, iar la finalul acestor conflicte, ne aşteptăm cu toţii să vedem o nouă ordine mondială şi o trecere într-o etapă diferită faţă de ceea ce am cunoscut în ultimii 30 de ani.

De aceea, votul din 28 septembrie are o greutate mult mai mare decât în alte ocazii.

Republica Moldova a fost, în ultimii ani – de la declararea independenţei încoace – într-o luptă continuă pentru identificarea propriului drum. Dacă în anii 2000 mulţi cetăţeni nu ştiau ce să aleagă – aderarea la UE sau menţinerea în zona de influenţă rusă –, recent am avut un referendum care a consfinţit voinţa majorităţii: aderarea la Uniunea Europeană.

Previziunile privind rezultatul alegerilor din septembrie nu sunt însă optimiste. Partidul de guvernământ, PAS, nu pare capabil să obţină un scor care să-i permită formarea unei majorităţi parlamentare. Este erodat, au existat multe greşeli, şi a guvernat în vremuri extrem de dificile – cu o pandemie severă şi cu un război chiar la graniţa Moldovei.

Starea de spirit a populaţiei este afectată atât de aceste vremuri grele, cât şi de greşelile făcute la guvernare. Aşteptările au fost mari atunci când PAS a venit la putere, însă ele nu au fost împlinite.

Adevărul trebuie privit în faţă, pentru că doar aşa pot fi identificate soluţii – câte mai sunt – pentru găsirea unei formule de guvernare care să asigure o majoritate pro-europeană.

Ce ar însemna ca, în Republica Moldova, să ajungă la putere Rusia?

În aceste condiţii, este necesară o analiză şi o proiecţie asupra viitorului Republicii Moldova, în scenariul în care la putere ar ajunge o forţă politică pro-rusă. Ştim cu toţii că forţele pro-ruse din Moldova sunt complet dependente de Moscova. Nu au capacitate deplină de decizie şi nu fac aproape nimic fără indicaţiile Kremlinului – nici în politica internă, nici în cea externă. De la momentul în care PSRM îşi îmbarca deputaţii spre Moscova (în 2020) până la anii în care Şor îşi coordonează partidul din capitala Federaţiei Ruse, iar Dodon primeşte ordine prin telefon, nu s-a schimbat nimic.

Aşadar, putem spune direct: ce ar însemna ca, în Republica Moldova, să ajungă la putere Rusia?

Este evident pentru toată lumea că, din punct de vedere politic, s-ar produce o reorientare strategică. Parcursul pro-european ar fi blocat, iar instituţiile statului ar fi preluate de oamenii Moscovei.

Primul aspect asupra căruia trebuie să reflectăm sunt implicaţiile de securitate pe care le-ar aduce aceste transformări.

Republica Moldova ar deveni, în scurt timp, un stat ostil Ucrainei şi României. Este cunoscut obiectivul Federaţiei Ruse în războiul din Ucraina. Moscova urmăreşte să încercuiască Kievul ca într-un cleşte. Faptul că Maia Sandu a făcut publice informaţii despre intenţia aducerii a 10.000 de soldaţi ruşi în Transnistria arată cât de mare este îngrijorarea.

Ruşii îşi doresc cucerirea Odesei, iar deschiderea unui nou front – aducerea de trupe în vestul Ucrainei, adică în Transnistria – ar spori considerabil şansele de reuşită.

Republica Moldova ar fi introdusă în postura de agresor, ar deveni un nou Bielorusia, chiar dacă Maia Sandu ar rămâne în funcţia de preşedinte. Istoria ne arată că preşedintele moldovean poate fi suspendat temporar, astfel încât preşedintele Parlamentului să semneze în locul său documentele necesare.

România ar avea un stat vecin instabil, aliat strategic al Rusiei, la graniţa estică a Uniunii Europene şi a NATO – cu o creştere semnificativă a riscurilor şi un potenţial ridicat de intensificare a războiului hibrid.

Cetăţenii pro-europeni din Republica Moldova s-ar trezi, peste noapte, atraşi într-un conflict. Probabil, în acel moment, retorica Rusiei s-ar schimba foarte puţin. Cuvântul "pace, folosit obsesiv, ar fi transformat într-un mesaj de tipul: Moldova trebuie să contribuie la instaurarea păcii în Ucraina, prin permiterea intrării trupelor ruse pe teritoriul său.

Ce ar însemna o putere rusă la Chişinău din punct de vedere economic?

În ultimii patru ani, Uniunea Europeană a oferit Republicii Moldova un ajutor de 1,6 miliarde de euro – sub formă de granturi şi împrumuturi. Banca Mondială a oferit 730 de milioane de dolari, tot prin granturi şi împrumuturi.

Aceşti bani au fost direcţionaţi spre dezvoltarea statului, a infrastructurii şi pentru sprijinirea populaţiei. Nu au dus neapărat la o schimbare resimţită imediat în nivelul de trai, dar au menţinut statul moldovean pe linia de plutire. Moldova rămâne un stat care depinde de injecţiile financiare externe.

În timp ce Moscova folosea gazul ca armă de şantaj şi creştea preţurile, România şi Uniunea Europeană ajutau Chişinăul să facă faţă crizei energetice.

Un guvern pro-rus la Chişinău ar duce inevitabil la îngheţarea fondurilor europene. Nu poţi ajuta financiar un stat care devine ostil.

Pe cale de consecinţă, s-ar reduce şi investiţiile străine, turismul, iar unele firme care activează acum în Moldova s-ar putea retrage din cauza creşterii instabilităţii.

Ar putea Federaţia Rusă să susţină financiar Republica Moldova, aşa cum a făcut UE?

Federaţia Rusă nu are istoric de programe economice comparabile cu cele ale UE sau FMI. Nu a oferit credite masive după 2022. Nu există precedent în care Rusia să fi adus bunăstare – nici măcar propriei populaţii. Singura constantă: îmbogăţirea oligarhilor.

Poate că Rusia ar livra gaz mai ieftin, dar doar cu condiţia ca Moldova să renunţe la diversificarea surselor energetice.

Concluzia: un guvern pro-rus înseamnă pierderea a miliarde din finanţarea occidentală, risc major de sărăcire, dependenţă energetică severă.

Ce ar însemna toate acestea pentru societatea moldovenească?

– Un risc crescut de tensiuni interne între segmentul pro-european (mai ales din Chişinău şi rândul tinerilor) şi cel pro-rus (din zonele rurale şi autonome).

– Creşterea naţionalismului moldovenist de tip sovietic (antiromânesc).

– Reprimarea discursului unionist sau românofon.

Cetăţenii care s-au bucurat de beneficiile Acordului de Asociere şi de libertatea de a circula în Vest s-ar trezi peste noapte trăind într-un stat izolat. Dintr-un stat prieten al UE, Moldova s-ar transforma într-un stat adversar al valorilor şi principiilor europene şi româneşti.

Pe scurt, acestea sunt teme serioase de reflecţie. Toate aceste lucruri trebuie analizate atent de fiecare cetăţean, chiar şi de cei de etnie rusă, care apreciază libertatea.

Aşa cum spuneam la început, aceste alegeri nu sunt importante doar pentru următorii patru ani. Ele sunt decisive pentru următorii 30 de ani. S-au făcut progrese remarcabile, iar pierderea lor ar fi o tragedie.

Moldovenii trebuie să dea un vot raţional, nu emoţional. Este firesc să existe nemulţumiri. Dar un vot de supărare poate avea consecinţe mult mai grave decât supărarea însăşi. Este indiscutabil că PAS are multe greşeli la activ, dar alternativa este incomparabil mai rea. Dacă Moldova va fi prinsă într-o reaşezare globală de partea Rusiei, asta poate însemna 30–50 de ani pierduţi. O întoarcere în anii ’40. O revenire la vremurile URSS.

Ar fi 30 de ani de independenţă irosiţi. Iar lagărul lui Putin poate fi mai dur decât cel sovietic.