Situaţia drepturilor omului în Rusia, la cel mai scăzut nivel într-un deceniu

Climatul drepturilor omului în Rusia s-a deteriorat foarte mult în ultimul deceniu, cu minorităţi discriminate şi critici reduşi la tăcere şi etichetaţi drept spioni, a declarat organizaţia pentru drepturile omului Human Rights Watch la o conferinţă de presă din Moscova la sfârşitul săptămânii trecute.

“Începând cu anii 2000, mulţi cetăţeni ruşi au fost atenţi la presiunea tot mai mare aplicată asupra criticilor, dar acum s-a declanşat alarma privind conducerea autocratică. Mă cuprinde o mare dezamăgire, văzând în ce măsură este asuprită libertatea de exprimare în Rusia de la căderea Uniunii Sovietice. Spaţiul public pentru exprimarea punctului de vedere, diferit de cel oficial, este în cădere dramatică. Şi aceasta este datorită controlului autoritar şi comportamentului iresponsabil din spatele problemelor actuale ale Rusiei”, a declarat Kenneth Roth, director executiv al ONG-ului internaţional, în timpul primei sale vizite în Rusia începând cu 2005. “Această suprimare a drepturilor omului a fost cea mai pronunţată după întoarcerea la putere a lui Vladimir Putin în 2012.”

Consulatul rus din New York, unde îşi are sediul organizaţia, i-a respins lui Roth o viză de călătorie în Rusia în anul 2008.

Human Rights Watch (HRW) a evidenţiat în raportul său că grupurile independente pentru drepturile omului şi ONG-urile politice finanţate din exterior sunt etichetate ca “agenţi străini”, un termen larg asociat cu spionii, acest lucru fiind un aspect al deteriorării situaţiei.

Guvernul rus a înlăturat în ultimii ani vocile independente şi critice din televiziune şi în mod constant strânge şurubul în jurul mass mediei sociale critice şi a vocilor opozante care încă acţionează online, folosind o combinaţie de noi legi restrictive, intimidări şi alte măsuri.

În plus, adoptarea recentă a unor amendamente care limitează la 20% partea de capital pe care o entitate străină o poate deţine într-o companie media în Rusia ameninţă cea mai mare parte a organismelor independente din ţară.

“Grupurile pentru drepturile omului şi vocile critice independente cu influenţă în comunitate şi în mass media sunt esenţiale pentru prevenirea unei conduceri autoritare şi pentru susţinerea standardelor drepturilor omului”, a declarat Roth. “Din păcate nu este nicio surpriză că represiunea guvernului rus împotriva vocilor independente include creşterea încălcărilor drepturilor cetăţenilor şi o alunecare înspre autocraţie.”

De asemenea, HRW a acuzat autorităţile din peninsula ucraineană, anexată cu forţa de către Rusia în luna martie, de serioase abuzuri ale drepturilor omului împotriva tătarilor şi a rezidenţilor din Crimeea, care s-au opus în mod direct anexării peninsulei.

Autorităţile ruso-crimeene desfăşoară percheziţii invazive şi uneori ilegale la moscheele şi şcolile islamiste şi la locuinţele a zeci de tătari crimeeni, a mai declarat HRW. Grupul a adăugat că entităţile media deţinute de tătari şi cu tendinţă pro-Ucraina sunt suprimate şi hărţuite.

Ucrainenii din Crimeea care nu doresc să accepte cetăţenia rusă sunt victime ale discriminării şi hărţuirii, conform raportului HRW. Acestora li se interzice să deţină slujbe guvernamentale sau municipale iar cei care doresc să îşi păstreze cetăţenia ucraineană au de înfruntat numeroase probleme şi sunt trataţi în prezent ca nişte străini în propriul lor teritoriu.

Prezenţa Rusiei în Crimeea reprezintă o ocupaţie beligerantă, mai susţine raportul HRW, adăugând că, în ciuda criticilor internaţionale asupra situaţiei, nu s-au făcut prea multe pentru a opri aceste abuzuri.

Anexarea Crimeei de către Rusia a fost condamnată de Occident şi este văzută ca o ocupaţie forţată. Pentru această mişcare şi pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, SUA şi Uniunea Europeană au aplicat împotriva Rusiei un set de sancţiuni care au lovit puternic economia rusă.