Sistemul de sănătate în fază terminală, la originea căderii guvernului în România (presă)
Sectorul de sănătate, aflat în centrul protestelor din aceste zile din România care au dus la căderea guvernului lui Emil Boc, este în 'fază terminală' şi 'are nevoie de îngrijire urgentă', scrie luni portalul Osservatorio sui Balcani e Caucaso, care dedică o amplă analiză domeniului sănătăţii din ţara noastră.
Starea clinică a sănătăţii din România este îngrijorătoare. Chiar sectorul care ar trebui să răspundă nevoilor sanitare ale unei populaţii afectate deja de criza economică şi de austeritate este într-un pericol mai mare de a-şi 'pierde viaţa', dacă se poate spune astfel, notează publicaţia menţionată.
Deşi nu este o informaţie de ultimă oră, starea de apatie a sănătăţii româneşti a revenit în centrul ştirilor şi a dus la izbucnirea de proteste de peste două săptămâni împotriva guvernului şi a preşedintelui, care au condus în cele din urmă la criza de guvern.
Picătura care a umplut paharul şi care a redeschis dezbaterea asupra acestei teme, asupra corupţiei răspândite, asupra structurii la pământ şi asupra exodului de medici şi infirmiere a fost proiectul de lege de modificare a sistemului de sănătate, extrem de criticat şi apoi retras. Un text de lege, prezentat la sfârşitul anului trecut, care propune privatizarea sistemului de asigurări de sănătate, concurenţă între spitale pentru atragerea de fonduri şi 'pachete de bază' pentru asistenţă numai pentru cei nevoiaşi şi cazuri de urgenţă, mai notează publicaţia menţionată. Pentru toţi ceilalţi, îngrijire pe baza a cât se poate plăti la asigurare. O reformă care ar fi de o importanţă vitală pentru sector, dar care în cele din urmă a condus la căderea guvernului de centru-dreapta.
România are trista poziţie de a fi ţara membră a UE care plăteşte cel mai puţin atunci când vine vorba de cheltuielile publice destinate sectorului de sănătate naţional: chiar dacă cifra a crescut de patru ori în şase ani, Bucureştiul a alocat pentru sănătate în 2011 numai 4% din PIB, circa 5,5 miliarde de euro. Şi chiar dacă suma pentru 2012 ar fi crescut la circa 11 miliarde de euro, sectorul ar avea nevoie de o injectare de adrenalină pentru a-şi reveni cu adevărat. Motivele pentru un buget atât de redus şi insuficient sunt trei: numărul mic de contribuabili, mai puţini de şapte milioane la o populaţie care se apropie de 22 de milioane; proasta administrare a resurselor şi corupţia, care cauzează pierderi în fondurile puse la dispoziţie pentru sistemul de asigurări, laboratoare, farmacii şi spitale.
Mita pentru achiziiţiile şi furnizările zilnice de produse pentru pacienţi şi medici reprezintă un cancer greu de extirpat. În România, cei care îşi pot permite apelează la clinici private care, în ultimii ani, au apărut în special în oraşele mari, sau se prezintă chiar la spital cu mită, o tradiţie care a început în epoca Ceauşescu dar care a rămas după tranziţie, având garanţia unui diagnostic şi a unui tratament mai atente din partea personalului medical prost plătit. Anul trecut sistemul sanitar român se baza, la o mie de locuitori, pe 1,9 medici şi 7,4 paturi.
Ce lucruri propunea reforma guvernului Boc retrasă înainte de a ajunge în Parlament? Punctele centrale ale proiectului erau următoarele: un sistem binar de finanţare a sănătăţii - public şi privat, crearea unei structuri de asigurări private, formată din 4-10 asiguratori sub supervizarea autorităţii publice, un pachet de bază de îngrijire redus la cazurile de urgenţă, transformarea spitalelor în fundaţii sau companii private care are fi concurat între ele pentru acapararea fondurilor din asigurări, contribuţii obligatorii pentru fiecare muncitor de peste 18 ani pentru achiziţionarea propriei poliţe de asigurare, folosirea de medicamente generice şi posibilitatea ca fiecare medic să-şi negocieze propriul salariu, mai scrie Osservatorio sui Balcani e Caucaso.
