Siria: Occidentul şi vecinii din regiune încearcă din nou să activeze mecanismele ONU

După eşuarea tentativelor arabe de a reglementa criza din Siria, această problemă a ajuns din nou în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU): secretarul general al Ligii Arabe (LA), Nabil al-Arabi, şi premierul Qatarului, Hamad ben Jassem al-Thani, şeful comisiei speciale pentru problema siriană, i-au solicitat ONU să sprijine un plan de reglementare ce prevede demisia preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi transferarea puterii către un guvern de unitate naţională.
Secretarul general al Ligii Arabe (LA), Nabil al-Arabi. (ADAM JAN/AFP/Getty Images)
Epoch Times România
26.01.2012

După eşuarea tentativelor arabe de a reglementa criza din Siria, această problemă a ajuns din nou în atenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU): secretarul general al Ligii Arabe (LA), Nabil al-Arabi, şi premierul Qatarului, Hamad ben Jassem al-Thani, şeful comisiei speciale pentru problema siriană, i-au solicitat ONU să sprijine un plan de reglementare ce prevede demisia preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi transferarea puterii către un guvern de unitate naţională.

Franţa, Marea Britanie şi Qatar, împreună cu delegaţiile altor ţări arabe, elaborează un proiect de rezoluţie pentru sprijinirea planului de transferare a puterii în Siria. În acelaşi timp, ţările occidentale îşi intensifică presiunile la adresa Rusiei, care continuă să insiste asupra inadmisibilităţii unei intervenţii externe în treburile interne ale Siriei.

La rândul său, Damascul a respins planul LA privind transferul puterii. În acelaşi timp, sirienii au acceptat să prelungească pentru încă o lună prezenţa observatorilor arabi pe teritoriul ţării.

Cu toate acestea, succesul misiunii arabe este sub semnul întrebării. Opoziţia siriană îi acuză pe observatori că asigură un paravan diplomatic pentru represalii şi îi permit regimului Assad să câştige timp. În ceea ce priveşte ţările din Golful Persic, care nu-şi ascund adversitatea faţă de Bashar al-Assad, acestea sunt nemulţumite de rezultatele primei luni de activitate a misiunii LA, revocându-şi deja reprezentanţii din cadrul acestei misiuni. Drept rezultat, misiunea s-a redus de la 170 la 120 de persoane, precizează Nezavisimaia Gazeta.

Bătăliile diplomatice se desfăşoară pe fondul amplificării violenţelor, subliniază cotidianul rus. Opozanţii sirieni pun din ce în ce mai activ mâna pe arme, în timp ce puterea a declarat că intenţionează să anihileze în cel mai scurt timp toate bandele care terorizează populaţia şi să reinstaureze ordinea în ţară.

În opinia expertei ruse Marina Sapronova, este puţin probabil ca autorităţile siriene să reuşească anihilarea tuturor teroriştilor, pentru că focare de rezistenţă există destule şi continuă să apară altele noi. 'Aceasta seamănă deja cu un război de partizani, în care este extrem de greu să învingi, mai ales că aceşti combatanţi primesc sprijin din străinătate', constată Sapronova.

În acelaşi timp, asupra Siriei se exercită o foarte mare presiune, diplomatică şi economică. Potrivit Marinei Sapronova, scopul presiunii economice este de a dezbina elitele aflate la putere, de a submina loialitatea armatei şi de a face situaţia din ţară maxim dificilă, pentru ca majoritatea covârşitoare a populaţiei, mai ales în marile oraşe, să treacă de partea opoziţiei. 'Această presiune are legătură cu situaţia din strâmtoarea Ormuz. Siria rămâne aliatul Iranului şi există forţe extrem de interesate în înlăturarea lui Assad', explică interlocutoarea ziarului rus.

Potrivit acesteia, demersul LA la ONU nu va schimba situaţia, deoarece Rusia nu va admite adoptarea unei rezoluţii asemănătoare cu cea libiană, cu atât mai mult cu cât în Siria nu există o opoziţie consolidată. Astăzi, în Siria sunt trei centre ale puterii: Comitetul Naţional de Coordonare, care acţionează în interiorul ţării, Consiliul Naţional Sirian, cu baza peste hotare, şi Armata Siriană Liberă, care poartă un război armat cu regimul. 'Aceste grupuri nu au reuşit să convină asupra unei tactici comune şi asupra acceptării sau respingerii unei intervenţii externe', adaugă Sapronova.

După părerea expertei, scenariul yemenit nu este potrivit pentru Siria. 'Acest scenariu nu a funcţionat în mod deplin nici în Yemen. Imunitate în faţa urmăririi penale a primit doar preşedintele yemenit Saleh, în condiţiile în care se aştepta că aceasta va fi oferită pentru circa 700 de membri ai familiei şi reprezentanţi ai anturajului său. În spatele lui Assad se află minoritatea alawită, iar plecarea lui Assad conform scenariului yemenit va atrage în mod inevitabil persecuţii', subliniază specialista.

În aceste condiţii, Assad încearcă să devanseze lucrurile. În viitorul apropiat, el intenţionează să prezinte proiectul unei noi Constituţii, care, dacă va fi adoptat, îi va permite să se menţină la putere.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor