Sindicatele olandeze atacă noul plan de austeritate al guvernului de la Haga

Un pachet de măsuri de austeritate suplimentare, menite să permită Olandei să atingă ţintele de deficit impuse de UE în 2014, a generat o confruntare puternică cu sindicatele, după ce cea mai importantă federaţie sindicală din ţară a catalogat măsurile drept 'proaste şi nechibzuite', iar guvernul a pledat pentru negocieri, relatează Financial Times (FT).

Ciocnirea dintre executiv şi sindicate marchează un nou episod de slăbire a coaliţiei de centru, venită la putere în urmă cu 4 luni, cu un mandat care promitea reforme profunde, dar care a dat greş din cauza nenumăratelor runde de măsuri de austeritate şi a agravării situaţiei economice.

În urma demonstraţiilor în masă din weekendul trecut din Portugalia şi a rezultatului alegerilor din Italia, impasul din Olanda reflectă tensiunile generate de măsurile de austeritate, care testează limitele guvernelor europene, apreciază publicaţia britanică.

La sfârşitul săptămânii trecute, guvernul premierului Mark Rutte a propus îngheţarea salariilor şi creşterea impozitelor, după ce estimările oficiale au indicat că deficitul bugetar va ajunge la 3,3% din PIB în 2013 şi la 3,4% în 2014. Executivul se aşteaptă ca Bruxellesul să ofere o derogare în privinţa limitelor din 2013, dar doreşte să aducă bugetul din nou sub limita de 3% în anul următor.

Potrivit FT, economia olandeză s-a contractat cu 1% în 2012 şi este aşteptată să se contracteze cu alţi 0,5% în 2013.

Ton Heerts, şeful federaţiei sindicale FNV a condamnat pachetul, explicând că reducerile de miliarde de euro presupuse de noile măsuri de austeritate, dincolo de cele 16 miliarde anunţate în toamna anului trecut, sunt 'cel mai stupid lucru pe care l-ar putea face cineva acum' şi că acestea vor scufunda economia olandeză şi mai mult în recesiune.

De cealaltă parte, guvernul speră să încheie negocierile privind planurile sale bugetare cu federaţiile sindicale şi cu grupurile de afaceri în următoarele două săptămâni, pentru a crea o majoritate largă pentru un acord. Astfel de negocieri, aminteşte FT, reprezintă o parte tradiţională a 'modelului polder' de guvernare consensuală, care include actorii sociali.

Consensul a devenit deosebit de important, în condiţiile în care actualul cabinet - o coaliţie între liberalii de centru-dreapta şi Partidul Laburist de centru stânga, nu deţine majoritatea în Senatul olandez. Deşi în mod tradiţional Senatul a fost o cameră minoră, cu atribuţii limitate, sub presiunea austerităţii partidele de opoziţie s-au folosit de acesta în ultimele două luni pentru a bloca reducerile propuse.

Acest lucru a forţat guvernul să încheie acorduri cu partidele mici pentru a putea merge mai departe cu planurile sale bugetare şi cu reformele. Deja, planurile de a reduce acoperirea asigurării de şomaj şi de a ridica impedimente legale în calea concedierii lucrătorilor se confruntă cu o opoziţie rigidă.

Noul pachet include, de asemenea, îngheţări salariale pentru funcţionarii publici şi pentru sectorul medical, subvenţionat de stat, dar şi o creştere a impozitării.

Pe de altă parte, deşi liderii de sindicat au fost dispuşi să negocieze anul trecut ce fel de reduceri sunt cel mai puţin nocive, în prezent aceştia resping orice nouă măsură de austeritate. Potrivit lui Corrie van Brenk, lidera sindicatului Abvakabo, austeritatea 'nu va face decât să agraveze situaţia economiei olandeze şi să crească şomajul'.

Obţinerea unui sprijin suficient din partea partidelor politice de opoziţie se poate dovedi la fel de dificilă pentru guvernul lui Mark Rutte. Liderul Partidului Creştin-Democrat (centru-dreapta) a declarat duminică la televiziune că ar putea accepta îngheţări de salarii, dar nu şi creşteri ale impozitelor, în timp ce liderul Socialiştilor a afirmat contrariul.