Sindicaliştii de la Guvern cer demisia Oanei Gheorghiu şi a lui Irineu Darău / Reacţia tranşantă a vicepremierului

Sindicatul Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere demisia vicepremierei Oana Gheorghiu şi a ministrului Economiei, Irineu Darău, în urma informaţiilor apărute în spaţiul public despre întâlniri şi demersuri instituţionale privind grupul german Schwarz/Schwarz Digits în relaţia cu instituţii ale statului român, printre care Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) şi STS, scrie Agerpres.

Reprezentanţii sindicatului susţin că, în cazul în care cei doi oficiali nu îşi prezintă demisia, premierul interimar ar trebui să îi revoce din funcţie.

Într-un comunicat transmis joi agenţiei Agerpres, SAALG afirmă că explicaţiile potrivit cărora discuţiile cu reprezentanţii companiei ar fi avut un caracter „exploratoriu” nu sunt suficiente.

„În administraţia publică, aparenţa contează. Funcţiile de viceprim-ministru şi ministru nu pot fi folosite pentru a facilita accesul unor operatori economici privaţi la instituţiile statului, indiferent de dimensiunea sau reputaţia acestora. Guvernul României nu este o agenţie de business development, iar Palatul Victoria nu este showroom pentru companii private”, se arată în comunicat.

Sindicaliştii le solicită Oanei Gheorghiu şi lui Irineu Darău să demonstreze, înainte de a demisiona sau de a fi demişi, că toate întâlnirile şi contactele instituţionale avute cu reprezentanţii grupului Schwarz au fost declarate în Registrul Unic al Transparenţei Intereselor (RUTI).

Totodată, SAALG cere publicarea informaţiilor referitoare la aceste întâlniri, inclusiv datele, participanţii, scopul discuţiilor, temele abordate şi concluziile rezultate. În cazul în care aceste întâlniri nu au fost declarate, sindicaliştii solicită explicaţii publice.

Reprezentanţii sindicatului subliniază că RUTI reprezintă o obligaţie legală de transparenţă şi nu un mecanism opţional aflat la discreţia demnitarilor.

În comunicat este invocată şi situaţia conducerii Autorităţii pentru Digitalizarea României. Sindicaliştii amintesc că actualul preşedinte al ADR, Aurel-Cătălin Giulescu, a ocupat anterior funcţia de consilier de stat în aparatul vicepremierului Oana Gheorghiu, înainte de a fi numit la conducerea instituţiei.

De asemenea, presa a relatat că schimbarea fostei conduceri a ADR şi numirea noii echipe ar fi fost susţinute de ministrul Irineu Darău împreună cu vicepremiera Oana Gheorghiu.

„Când un apropiat din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituţiei responsabile de digitalizarea României, după întâlniri cu un grup privat interesat de acest domeniu, Guvernul nu mai poate invoca simple coincidenţe administrative”, susţine SAALG.

Preşedintele sindicatului, Noni Iordache, avertizează că lipsa unor consecinţe în acest caz ar transmite un mesaj negativ atât către administraţie, cât şi către cetăţeni.

„Angajaţilor li se cer sacrificii, în timp ce demnitarilor li se tolerează orice. Cetăţenilor li se vorbeşte despre reformă, dar la vârful Guvernului se practică politica uşilor deschise pentru interese private. Menţinerea celor doi în funcţie, fără clarificări complete şi asumare politică, reprezintă o sfidare publică”, a declarat liderul SAALG.

Reacţia Oanei Gheorghiu

Despre fake news-ul lansat de preşedintele-demis al ADR, după 4 ani de rezultate „remarcabile” la conducerea digitalizării statului:Domnul preşedinte-demis „a scurs” în presă un e-mail prin care mă acuză de trafic de influenţă.

În mod evident, informaţiile sunt complet false şi construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituţional de informaţii, în logica identificării unor posibile soluţii utile pentru procesul de digitalizare.

Discuţiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret şi niciun caracter comercial. Ele au fost discuţii exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potenţial al instituţiilor statului român, pentru a înţelege ce tipuri de soluţii sau expertiză există şi dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administraţiei publice.

Aceste întâlniri nu doar că au fost comunicate public, inclusiv pe social media, încă din 20 ianuarie, dar ele au fost şi incluse în registrul public de transparenţă al Guvernului, RUTI. A sugera că ar fi existat ceva ocult sau ascuns este, aşadar, pur şi simplu fals.

Mai mult, nu a fost vorba despre o discuţie bilaterală informală, ci despre o întâlnire la care au participat instituţii relevante ale statului român, cu atribuţii directe în domeniul digitalizării, securităţii cibernetice şi infrastructurii digitale.

Au fost prezenţi reprezentanţi ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG şi MEDAT. Tocmai această participare interinstituţională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferenţial, ci despre un exerciţiu de informare şi analiză instituţională.

În acest context, e-mailul invocat astăzi în mod tendenţios de domnul Dragoş Vlad nu a fost transmis doar către ADR. El a fost trimis către toate instituţiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor şi eventualelor nevoi instituţionale.

Acesta este un detaliu esenţial: nimeni din instituţiile participante nu a reclamat vreun trafic de influenţă, vreo presiune sau vreo neregulă, cu excepţia domnului Vlad. Faptul că exact fostul preşedinte al ADR este singurul care încearcă acum să prezinte un demers interinstituţional firesc drept pseudo-scandal spune mult despre natura acestui atac. Iar această acuzaţie vine la patru luni de când discuţiile au avut deja loc, trei luni de când mail-ul a fost transmis şi doar în contextul în care preşedintele a fost demis cu câteva zile în urmă.

Acest demers nu reprezintă nici trafic de influenţă, nici recomandare de achiziţie, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii şi nu am exercitat niciun fel de influenţă asupra unor proceduri de achiziţie sau de parteneriat.

De altfel, este esenţial de subliniat că nu am nicio atribuţie de decizie în procesele de achiziţie ale instituţiilor statului. Rolul meu a fost şi este acela de a facilita dialogul, schimbul de informaţii şi identificarea unor posibile oportunităţi de cooperare sau de învăţare din experienţe externe relevante pentru transformarea digitală a administraţiei.

Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituţiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spaţiul public pentru a alimenta un narativ fals.

În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăşte doar deturnarea atenţiei de la situaţia reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR şi de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad.

În locul unei discuţii serioase despre întârzieri, blocaje şi eşecuri administrative, asistăm la o încercare de autoprezentare în postura de victimă şi la fabricarea unui pseudo-scandal.

În concluzie, a fost vorba despre un demers total transparent, interinstituţional şi exploratoriu, comunicat public şi inclus în registrul de transparenţă al Guvernului.

Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influenţă este falsă şi profund iresponsabilă.