Sesizarea ÎCCJ privind Legea lustraţiei va fi dezbătută de CCR în 28 martie

În 28 martie, Curtea Constituţională a României (CCR) va dezbate sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) privind Legea lustraţiei.

În 7 martie, ÎCCJ a decis în Secţiile Unite sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) alăturându-se acestei poziţii.

Secţiile Unite ale instanţei supreme au luat această hotărâre după ce au primit sesizări de la două asociaţii profesionale de magistraţi şi de la procurorul general al României.

Din discuţiile de la CSM a reieşit că 165 de magistraţi vor fi afectaţi de această lege care ar încălca mai multe prevederi ale Constituţiei. Printre cei afectaţi de noua lege se numără inclusiv preşedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu, sau membri ai CCR.

De asemenea, procurorul general al PÎCCJ a înaintat Înaltei Curţi, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate.

Potrivit unui comunicat al PÎCCJ transmis săptămâna trecută AGERPRES, noua Lege a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţie instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţie.

Considerentele vizează, în primul rând, conform comunicatului, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege.

"Un alt exemplu, în sensul celor menţionate mai sus, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile art. 53 din Constituţie, care statuează că: "exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (...) şi moralei publice (...)", ori prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor", se arată în document.

Totodată, susţinea PÎCCJ, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/7.06.2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate.

Procurorul general declara la începutul lunii martie că din cei 2.400 de procurori din Ministerul Public au fost angajaţi 161 înainte de 1989, iar 60 ocupă funcţii de conducere în acest moment.

"Noi am sesizat preşedintele Înaltei Curţi pentru a fi sesizată Curtea Constituţională, nu din perspectiva numărului de procurori care ar putea fi afectaţi, ci din perspectiva prezumţiei pe care legea o instituie, că dacă ai fost procuror înainte de 1989, ai făcut poliţie politică. Or, nu este aşa, avem foarte mulţi procurori care au fost criminalişti sau au lucrat în alte domenii şi nu cred că a pune o astfel de prezumţie asupra tuturor procurorilor, asupra unei întregi categorii profesionale, este constituţional şi corect", a spus Laura Codruţa Kovesi.