ÎCCJ a decis sesizarea CCR privind Legea lustraţiei, CSM se raliază poziţiei instanţei supreme
alte articole
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, miercuri, în Secţiile Unite, sesizarea Curţii Constituţionale a României (CCR) în legătură cu neconstituţionalitatea Legii lustraţiei, iar Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) se raliază acestei poziţii, au anunţat membrii CSM într-o şedinţă care a avut loc joi pe această temă.
Din discuţiile de la CSM a reieşit că 165 de judecători şi procurori vor fi afectaţi de această lege care ar încălca mai multe prevederi ale Constituţiei. Printre cei afectaţi de noua lege se numără inclusiv preşedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu, sau membri ai CCR.
Procurorul general al PÎCCJ a înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, spre a fi supusă analizei, o solicitare privind noua Lege a lustraţiei, având în vedere competenţele ce aparţin instanţei supreme în cadrul controlului apriori de constituţionalitate, a informat, miercuri, Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul PÎCCJ.
Potrivit unui comunicat transmis miercuri AGERPRES, noua Legea a lustraţiei instituie o sancţiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă şi o culpabilizare globală, ceea ce contravine principiilor de drept, ordinii de drept, prezumţiei de nevinovăţiei instituită prin art. 23 alin. 11 din Constituţia României, susţine Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Considerentele vizează, în primul rând, conform comunicatului, aspecte de tehnică legislativă, întrucât în conţinutul noii Legi a lustraţiei există necorelări, cum ar fi faptul că dispoziţiile art. 3 alin. 6 nu se încadrează în ansamblul acestei legi, iar dispoziţiile art. 6 nu se coroborează cu dispoziţiile art. 3 alin. 5 din aceeaşi lege.
Din discuţiile de la CSM a reieşit că 165 de judecători şi procurori vor fi afectaţi de această lege care ar încălca mai multe prevederi ale Constituţiei. Printre cei afectaţi de noua lege se numără inclusiv preşedintele ÎCCJ, Livia Doina Stanciu, sau membri ai CCR.
"Un alt exemplu, în sensul celor menţionate mai sus, îl constituie şi neconcordanţa noii Legi a lustraţiei cu prevederile art. 53 din Constituţie, care statuează că: "exerciţiul unor drepturi sau libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea (...) şi moralei publice (...)", ori prin conţinutul noii legi se lărgeşte aria incompatibilităţilor şi interdicţiilor prin introducerea unor prevederi care generează discriminări în ceea ce priveşte corpul profesional al magistraţilor", se arată în document.
Totodată, susţine PÎCCJ, acest act normativ nu a avut în vedere considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 820/07.06.2010, prin care un proiect anterior, din acelaşi domeniu de reglementare care a fost respins, tot în cadrul controlului aprioric de constituţionalitate.
