Senatul francez susţine o rezoluţie privind ridicarea sancţiunilor UE împotriva Rusiei

Moţiunea, care nu are caracter obligatoriu, a fost aprobată miercuri la Palatul Luxemburg, 302 senatori votând în favoarea propunerii şi doar 16 votând împotrivă. Propunerea implică o reducere treptată a măsurilor restrictive împotriva Moscovei.

Conform rapoartelor media franceze, moţiunea nu poate presa guvernul deoarece reînnoirea embargoului are loc în Bruxelles şi necesită unanimitatea celor 28 de state membre.

În timpul dezbaterilor din Senat asupra rezoluţiei, Jean-Pierre Raffarin, fost premier în perioada 2002-2005 şi în prezent senator, a declarat că “viitorul Franţei este de neconceput fără dialogul cu Rusia... Textul rezoluţiei este echilibrat şi din acest motiv o votez”.

Cu câteva ore înaintea votului, purtătoarea de cuvânt a Camerei Superioare a Rusiei, Valetina Matvienko, a declarat: “Simplul fapt că o astfel de decizie a fost trimisă Senatului francez spune multe, indiferent de rezultat”.

“Acest lucru reflectă opinia cetăţenilor Franţei în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei. Şi cred că guvernul francez ar trebui să asculte opinia propriului Parlament”, a precizat ea, adăugând că poziţia cetăţenilor francezi împotriva sancţiunilor va duce în cele din urmă la ridicarea lor.

Camera Inferioară a Parlamentului francez a adoptat, de asemenea, o măsură similară la sfârşitul lunii aprilie, când 55 de membri ai Adunării Naţionale Franceze au votat în favoarea rezoluţiei - depuse de 85 de parlamentari -, prin care se cere guvernului să nu prelungească sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei.

A extinde sau a nu extinde

Blocul european de 28 de naţiuni ar trebui să decidă în legătură cu reînnoirea sancţiunilor anti-Rusia, care vor expira în 31 iulie, dar unele ţări din zona euro au reţineri în privinţa prelungirii lor, considerând că un astfel de pas ar putea afecta economiile lor volatile cu câteva miliarde de euro şi cu aproximativ câteva mii de locuri de muncă.

“Sancţiunile sunt acolo pentru a asigura o soluţie politică... Nu stiu ce va decide Consiliul European în privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, la sfârşitul lunii mai, adăugând că recenta eliberare a pilotului ucrainean Nadia Savcenko dintr-o închisoare rusească şi trimiterea ei în Ucraina ar putea aduce “o nouă dinamică în discuţiile dintre Rusia şi Ucraina”.

Conform agenţiei de ştiri RT, Italia şi Ungaria au declarat la rândul lor, luna trecută, că nu ar trebui să existe o prelungire automată a sancţiunilor UE împotriva Rusiei.

La mijlocul lunii mai, consiliul regiunii Veneto din nord-estul Italiei a susţinut rezoluţia, cerând guvernului italian să depună eforturi în vederea ridicării sancţiunilor împotriva Moscovei. Astfel, 29 dintre cei 51 de membri ai consiliului au votat în favoarea rezoluţiei, în timp ce 9 s-au opus. Conform legiuitorului italian Stefano Valdegamberi, în doar un an regiunea Veneto a pierdut peste 600 milioane de euro din cauza reducerii exporturilor în Rusia.

Dar întotdeauna există o altă alternativă. Unele state europene, din contră, cer Bruxelles-ului să nu relaxeze sancţiunile împotriva Moscovei cât timp acordul de pace din Minsk nu este implementat în totalitate.

Viceministrul polonez de Externe, Konrad Szymanski, a avertizat, recent, în ceea ce priveşte ridicarea sancţiunilor, susţinând că acest lucru ar slăbi poziţia blocului faţă de Rusia. “Autoritatea Uniunii Europene ... depinde în viitor de influenţarea cu succes a Rusiei prin sancţiuni”.

Uniunea Europeană, alături de Statele Unite, a impus sancţiuni economice împotriva Rusiei după ce Crimeea şi-a declarat independenţa de Ucraina în 17 martie 2014 şi a depus o cerere oficială pentru a fi anexată Rusiei după un referendum care a avut loc cu o zi mai devreme, în care 96,8% dintre participanţi au votat în favoarea secesiunii. Kievul şi Occidentul nu recunosc referendumul ca fiind legal.

Legăturile dintre Moscova şi Kiev s-au deteriorat şi mai mult după implicarea Rusiei cu soldaţi şi arme în conflictul separatist ce a izbucnit în aprilie 2014 în estul Ucrainei, conflict în care au murit peste 9.000 de oameni şi au fost răniţi peste 20.000, conform datelor ONU.

SUA şi aliaţii săi europeni au acuzat Rusia de destabilizarea Ucrainei. La rândul său, Rusia respinge acuzaţiile şi susţine că SUA este, de fapt, cea care destabilizează situaţia din regiune. Răspunzând sancţiunilor UE, Kremlinul a aplicat restricţii asupra unor importuri alimentare din SUA, UE, Norvegia, Australia şi Canada.