Senatul a aprobat o ordonanţă a distrugerii. Avocatul Poporului, principalul vinovat

Senatul a aprobat miercuri ordonanţa ecocidelor (OUG 175/2022), care scuteşte de la evaluarea legală de mediu 9 proiecte hidroenergetice ceauşiste, nerentabile şi extrem de nocive şi anacronice, cu impact ireversibil asupra cadrului natural al României.

Cu o clasă politică în care bântuie un antropocentrism de secolul 19, nici nu este de mirare. Dar nu putem să nu remarcăm o nouă alegere total ”lipsită de tact” a momentului. Ordonanţa ecocidelor a fost emisă în timpul COP15, punându-ne într-o lumină şi mai penibilă în raport cu lumea civilizată, pe deasupra şi când România deţinea preşedenţia la ICPDR (iar ordonanţa încalcă şi Convenţia privind protecţia Dunării). Acum, Senatul aprobă Ordonanţa Ecocidelor la două zile după ce peste 100 de ONG-uri europene au trimis scrisoarea deschisă prin care se cere încetarea politicii iraţionale de promovare a extinderii hidroenergetice: ”A ne baza pe noi hidrocentrale în Europa este iresponsabil”.

În scrisoare se arată că, ”deoarece potenţialul hidroenergetic este deja surpraexploatat, noi hidrocentrale vor aduce doar o mică contribuţie la tranziţia energetică. În plus, acumulările de apă hidroenergetice sunt de asemenea responsabile pentru emisii de metan din cauza descompunerii materiei organice.”

Şi scrisoarea ONG-urilor din întreaga lume, nu doar din Europa, dă ca exemplu negativ chiar România, cu ordonanţa ecocidelor!
Aprobarea senatorilor români, care echivalează cu o declaraţie de analfabetism ştiinţific, vine la câteva zile după un moment istoric. Relativ la analfabetismul ştiinţific, lista celor 30 de senatori de la PSD, 24 de la PNL şi 4 de la UDMR care au votat pentru aprobarea ordonanţei ecocidelor este disponibilă aici.

Momentul istoric este reprezentat de o premieră salutară: guvernul Statelor Unite ale Americii a inclus emisiile de metan cauzate de baraje şi acumulările de apă din spatele acestora (numite impropriu la noi lacuri de acumulare, deşi Tipologia Globală a Ecosistemelor nu le include la lacuri) în raportul anual privind gazele cu efect de seră trimis la ONU.

Deci iată că până şi mitul energiei curate, repetat obsesiv de propaganda hidroenergetică, este demontat. Dar desigur că principalul impact al hidroenergiei rămâne în afara sferei poluării, în zona distrugerii directe şi indirecte a habitatelor. Iar distrugerea indirectă studiile mai recente (studiul de pe râul Minho) ne arată că este la fel de gravă ca cea directă. Diversitatea vegetală este drastic redusă în zonele din jurul amenajărilor hidroenergetice.

Chiar şi la o simplă privire se vede că ordonanţa este ilegală. În ea se invocă art. 5, alin. (2) din legea 292/2018, legea privind evaluarea de mediu. Iar acest articol reprezintă o transpunere a art. 2, alin. 4 din Directiva EIA. Şi avem un ghid (2019/C 386/05), publicat în ”Official Journal of the European Union” în 14 noiembrie 2019, care reglementează aplicarea acestui articol, în ce condiţii se poate face o exceptare de la procedura de evaluare de mediu.

Ghidul spune că o astfel de exceptare se poate face doar individual, pentru un singur proiect. Nu pentru o categorie de proiecte! Ori OUG 175 exceptează o întreagă categorie de proiecte, proiectele hidroenergetice ale Hidroelectrica care nu pot să treacă de evaluare de mediu pentru un motiv ”banal”: sunt ilegale. Oricum, în niciun sistem, nici măcar în dictaturi sinistre, criteriul de exceptare nu poate să fie ilegalitatea! Chiar şi indivizi dintr-o dictatură sângeroasă uitată de lume ar înţelege ceea ce nu înţeleg cei 58 de senatori: ilegalitatea nu poate fi un criteriu pentru exceptarea de la lege!

Şi statisticile ne spun că ordonanţa ecocidelor nu mai are nicio justificare. Ea vizează un imaginar (ignorând costul de oportunitate) surplus în producţia naţională de energie electrică de sub 1%. Dar în România consumul de energie electrică a scăzut, din 2021 în 2022, cu cca. 7%. Deci nu suntem sub nicio formă în ipostaza în care să ne exterminăm natura pentru a creşte producţia de energie electrică. Oricum, exterminarea naturii nu este niciodată soluţia, în niciun fel de circumstanţe, pentru că este un gest sinucigaş. Ar trebui să nu uităm că distrugerea naturii reprezintă un pericol pentru omenire mai mare decât schimbările climatice.

Dar principalul vinovat pentru situaţia în care am ajuns este Avocatul Poporului. Românii nu mai au aşteptări de la politicieni, dar Avocatul Poporului trebuie să acţioneze ca o plasă de siguranţă pentru democraţie, chiar şi într-o ”democraţie deficitară”, cum este clasificată cea din România. De fapt, avem nevoie de Avocatul Poporului cu atât mai mult cu cât trăim într-o democraţie deficitară. Într-o democraţie funcţională senatorii nici nu s-ar gândi să voteze o ordonanţă a ecocidelor, guvernul nici nu s-ar gândi să conceapă o ordonanţă a ecocidelor.

Bombardat cu e-mailuri, prin care mii de cetăţeni îi cereau să trimită ordonanţa la CCR, Avocatul Poporului a recunoscut că ordonanţa este neconstituţională dar a omis esenţialul, să trimită ordonanţa la CCR!

Şi-a omis atribuţia esenţială. În schimb, a trimis ”aspectele” la comisiile din Senat, care evident că le-au ignorat complet. Rolul Avocatului Poporului este să folosească pârghiile constituţionale ca să ne apere de abuzurile politicienilor, nu să se milogească la politicieni, să-i roage să se răzgândească. O majoritate politică coruptă niciodată nu va renunţa la un demers nociv, dacă nu este constrânsă.

Avem deja primele ”rezultate” concrete ale ordonanţei. Se scrie că primăria Câineni a emis certificat de urbanism pentru barajul de la Câineni.

Dar primăria Câineni a refuzat să trimită o copie a certificatului. Este vorba de distrugerea Oltului şi în zona pasului Turnu Roşu, o zonă emblematică pentru patrimoniul nostru naţional.

Turnu Rosu (https://teleenciclopedia.ro/ilustratii/pasul-turnu-rosu-0)

Mi se pare relevant ce spune domnul Doru Bănăduc, de la Universitatea din Sibiu, despre acest proiect: ”De pierdut, în principiu, – ştiu că sună criptic – pierdem serviciile eco-sistemice, care nu prea pot fi oferite în aceeaşi măsură de sisteme antropice. Poate să întrebăm generaţiile tinere ce îşi doresc... Noi am făcut destule rele, fie din ignoranţă fie din nepăsare”.

Dar cum să întrebăm generaţiile tinere, când Ciucă şi cei 58 de senatori le pun căluşul în gură? Prin exceptarea de la procedura legală de evaluare de mediu este eliminată consultarea publicului pe aceste proiecte toxice, consultare obligatorie prin Convenţia de la Aarhus, la care Guvernul României a uitată că România este semnatară.

Cu o zi înainte de votul din Senat am aflat şi că guvernul are un ”comportament bipolar”. S-a publicat ”Decizia nr. 492 din 2 noiembrie 2022, referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea art. 56^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în ansamblul său”.

Adică decizia CCR pe legea anti-natură, decizie în urma căreia, Guvernul a emis OUG 175/2022. Cum legea a fost respinsă de CCR, guvernul a decis să treacă de Constituţie şi să emită OUG. Legea şi OUG-ul sunt analoage şi au acelaşi scop: să ajute cele 9 proiecte hidroenergetice să ocolească legislaţia de mediu. Ei bine, aflăm din Decizia nr. 492 că: ”Guvernul apreciază că obiecţia de neconstituţionalitate formulată este întemeiată.”

Călin Dejeu este colaborat Epoch Times. Opiniile din acest articol aparţin autorului.