Şeful MAE propune sancţionarea Rusiei dacă nu va investiga transparent otrăvirea ultimului opozant al lui Putin

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, luni, în marja reuniunii Consiliului Afacerilor Externe de la Bruxelles, că a cerut liderilor UE să ia în considerare posibilitatea sancţionării Rusiei în cazul în care nu va demara o investigaţie independentă în cazul otrăvirii lui Alexei Navalnîi, liderul opoziţiei ruse şi ultimul critic al preşedintelui rus Vladimir Putin.

“În cadrul agendei curente vom discuta şi despre situaţia din Rusia, în legătură cu otrăvirea domnului Navalnîi. Poziţia României este că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol mai activ în această chestiune. Ne-am alăturat colegilor din Lituania, Letonia, Estonia, Danemarca şi Polonia şi am adresat o scrisoare Înaltului Reprezentant Borrell prin care solicităm această implicare activă a Uniunii pe acest subiect, întrucât credem că Rusia ar trebui să îşi îndeplinească responsabilităţile şi să demareze o investigaţie transparentă şi imparţială şi să coopereze pe deplin cu OIAC şi cred că trebuie, de asemenea, să examinăm posibilitatea unor eventuale sancţiuni, dacă este nevoie, în conexiune cu acest caz de otrăvire a domnului Navalnîi”, a afirmat Aurescu.

Reamintim că incidentul otrăvirii lui Navalnîi a avut loc la sfârşitul lunii august în Siberia, când opozantul rus a fost transportat de urgenţă la un spital după o aterizare forţată a avionului care îl transporta la Moscova. După scurte tergiversări din partea medicilor ruşi, Navalnîi, la momentul respectiv în comă, a fost transportat cu un charter la Berlin, unde medicii au concluzionat că a fost otrăvit cu un agent neurotoxic din clasa Noviciok, o armă chimică dezvoltată în perioada sovietică în scopuri militare.

Navalnîi a anunţat că intenţionează să se întoarcă în Rusia, însă trei oficiali din serviciile de informaţii ale NATO au precizat că acesta îşi asumă un risc personal enorm. Sursele NATO citate, sub protecţia anonimatului, au mai susţinut că, în afară de faptul că încercarea de asasinare a afectat capacitatea Rusiei de a împrumuta bani, puţine lucruri se pot face pentru a opri un nou asasinat.

Totodată, Aurescu a discutat şi despre situaţia din Belarus, afirmând că ţara se află în prezent într-o etapă de tranziţie către modernizare şi democraţie, iar Uniunea Europeană are datoria de a susţine acest efort.

“Astfel, am exprimat susţinerea României pentru societatea civilă şi pentru o presă independentă în Belarus, am reamintit colegilor şi doamnei [Svetlana, liderul opoziţiei din Belarus – n.r.] Tihanovskaia că România a transferat 100 de mii de euro prin European Endowment for Democracy pentru susţinerea unei prese independente şi a societăţii civile în Belarus. Am reiterat faptul că România susţine adoptarea de sancţiuni şi am vrea ca acestea să fie adoptate cât mai curând posibil. De asemenea, am reamintit faptul că România a susţinut activarea Mecanismului Moscova al OSCE şi sprijină organizarea unei misiuni OSCE pentru medierea dialogului în Belarus.

Nu în ultimul rând, am informat colegii despre importanta Declaraţie Comună care a fost adoptată în această dimineaţă şi făcută public de către Preşedinţii României, Poloniei şi Lituaniei. Această declaraţie comună conţine o propunere adresată comunităţii internaţionale şi Uniunii Europene pentru pregătirea unui pachet de asistenţă economică pentru un Belarus democratic. Printre altele, acest pachet ar putea include asistenţă pentru negocierile de aderare la OMC, asistenţă pentru dezvoltarea unei economii liberale, aplicarea unui regim fără vize atunci când condiţiile o vor permite, cât şi alte tipuri de asistenţă financiară din partea unor organizaţii financiare internaţionale”, a transmis Aurescu, adăugând că Turcia şi Libia se vor afla, de asemenea, pe lista discuţiilor din cadrul acestei reuniuni.