Şeful diplomaţiei belgiene: UE ar trebui să răspundă cu foc la foc în războiul comercial declarat de Trump

"'Ochi pentru ochi' - aceasta este, în esenţă, tactica pe care ar trebui să o urmeze Uniunea Europeană în răspunsul la războiul tarifar declarat de preşedintele american Donald Trump", potrivit noului ministru belgian al afacerilor externe şi europene, Maxime Prévot, transmite POLITICO.

Remarcile derogatorii ale liderului american cu privire la UE, împreună cu măsurile ulterioare ale SUA „trebuie să ne determine să reacţionăm cu aceeaşi vigoare”, a declarat Prévot pentru POLITICO. Blocul trebuie să demonstreze că piaţa sa de 450 de milioane de oameni „merită să fie tratată diferit” decât a făcut Trump până acum, a spus el.

Prévot, un centrist valon care a condus partidul său, The Committed Ones, la câştiguri mari în alegerile din Belgia din iunie anul trecut, este unul dintre jucătorii de putere în guvernul de centru-dreapta al ţării de şapte săptămâni sub conducerea premierului Bart De Wever.

În răspunsul la Trump, Uniunea Europeană nu ar trebui să ia nimic de pe masă, inclusiv să lovească Washingtonul acolo unde îl doare, a spus Prévot.

„Ştim că, printre sectoarele susceptibile de a aduce cea mai mare sensibilitate şi receptivitate [din partea SUA], se numără întreaga componentă digitală. Şi astfel, personal, sunt mai mult în favoarea utilizării acestei pârghii ca parte a setului de măsuri de contraatac”, a spus el.

Reglementarea tehnologică a blocului a fost prinsă în războiul transatlantic al tarifelor, Trump ameninţând cu represalii împotriva aplicării de către Comisia Europeană a normelor tehnologice ale UE privind moderarea conţinutului şi concurenţa digitală.

Platforma de social media X, deţinută de Elon Musk, consilierul la nivel înalt al lui Trump, se confruntă cu o primă sancţiune după ce a fost considerată, într-o constatare preliminară din vara anului trecut, ca încălcând normele UE privind social media.

Declanşarea instrumentului anti-coerciţie al UE, niciodată utilizat, ar trebui să fie, de asemenea, o opţiune, a declarat Prévot. Instrumentul, conceput în urma primului mandat al lui Trump, permite represalii ample ca răspuns la discriminarea comercială, cum ar fi cotele şi tarifele sau restricţiile privind investiţiile străine.

„Acest război, în special privind tarifele, este ca un bumerang aruncat”, a spus el. Cei care folosesc tarifele „uită că [bumerangul] se întoarce”.

Remarcile sale vin pe măsură ce au început să apară fisuri în unitatea blocului în ceea ce priveşte modul de a răspunde ameninţărilor tarifare neregulate ale lui Trump. Confruntată cu critici timpurii din partea Franţei, Germaniei, Irlandei şi Italiei, Comisia Europeană a fost forţată să îşi extindă consultările cu capitalele UE înainte de a impune tarife de 18 miliarde de euro pentru exporturile americane, o măsură care a amplificat tensiunile comerciale cu Washingtonul.

Cumpăraţi european

Toate acestea îi dau apă la moară lui Trump. Preşedintele american s-a întâlnit cu lideri naţionali precum preşedintele francez Emmanuel Macron, Taoiseach-ul irlandez Micheal Martin şi prim-ministrul britanic Keir Starmer. Între timp, şefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a fost refuzată de secretarul de stat american Marco Rubio, iar preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nu l-a vizitat încă pe Trump.

Această abordare nu îl surprinde pe Prévot.

„Viziunea pe care o urmăreşte Donald Trump este eminamente bilaterală”, a declarat Prévot.

Trump preferă să vadă lumea prin întâlniri unu-la-unu, în timp ce von der Leyen şi Kallas sunt „întruchiparea unor tipare multilaterale”, a spus ministrul belgian.

Răsunetul politicilor izolaţioniste ale lui Trump se face simţit şi în Belgia. La începutul lunii februarie, noul guvern belgian a stabilit obiectivul de a atinge ţinta NATO privind cheltuielile militare naţionale de 2% din produsul intern brut până în 2029. Dar acest obiectiv pare deja depăşit, iar guvernul doreşte să accelereze şi mai mult cheltuielile.

Dorinţa Belgiei de a investi mai mult în apărare va fi testată în următoarele câteva săptămâni, atunci când se va lua în considerare posibila achiziţionare de noi avioane de luptă. Noul guvern a promis, în acordul său de coaliţie, să investească mai mulţi bani în avioane de război, dar nu a precizat care.

Ţara a semnat anterior un contract pentru mai mult de 30 de avioane F-35 fabricate în SUA, dar astfel de contracte au fost recent în centrul atenţiei, pe fondul îngrijorărilor că Washingtonul ar putea limita performanţa acestora şi al preocupărilor mai generale privind dependenţa excesivă de armele americane.

Prévot a declarat că Belgia ar putea fi o ţară prea mică pentru a opera o flotă cu diferite tipuri de avioane de luptă, dar nu a exclus posibilitatea de a apela la o alternativă europeană.

„Cred că toată lumea ar trebui să fie acum în favoarea [achiziţionării de produse europene]. Dar onestitatea ne obligă să spunem că, deşi acest principiu ar trebui să ne ghideze toate investiţiile, trebuie să fim, de asemenea, lucizi”, a spus el.

Va fi nevoie de timp şi bani pentru ca europenii să îşi stimuleze propriile industrii de apărare şi să deschidă noi linii de producţie, a spus el.

„Aici dimensiunea pur practică intră în conflict cu principiul 'Cumpăraţi european'”, a subliniat acesta.