Aurul şi cuprul din Valea Rovinei ajung la o companie canadiană. Carpathian Gold a primit licenţa pe 20 de ani

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a acceptat să-i ofere licenţă de exploatare canadienilor de la Carpathian Gold în zona Văii Rovina, a anunţat compania într-un comunicat, citat de activenews.ro. Canadienii au primit licenţa pentru o perioadă de 20 de ani, timp în care compania va săpa pentru aur şi cupru.

"Acordarea Licenţei reprezintă primul şi cel mai important pas în procesul de licenţiere. În conformitate cu legislaţia română, licenţa va intra în vigoare după revizuirea finală de către mai multe departamente guvernamentale şi publicarea în Monitorul Oficial. (...)

Este pentru prima oară când România oferă o astfel de licenţă fără nicio implicare a unei companii de stat în proiect.", arată canadienii pe site-ul lor.

Informaţia publicată de canadieni a făcut ca acţiunile companiei să sară în aer la bursă, acestea crescând cu 200%, într-o zi, relatează activenews.ro

Carpathian Gold este prezentă la noi în ţară prin firma Samax România iar proiectul Valea Rovinei se află la doar 20 de kilometri de Roşia Montană, incluzând trei perimetre cu zăcământ aur-cupru: Rovina, Colnic şi Cireşata. Samax România va începe aducerea la zi a Evaluării Economice Preliminare din 2010, pentru a revizui costurile şi opţiunile firmei canandiene.

Valea Rovinei face parte dintr-o zonă cunoscută drept "Patrulaterul de Aur", una dintre cele mai prolifice areale din Europa în ceea ce priveşte metalele preţioase. Resursele din zonă erau estimate, în 2012, la 7,19 milioane de uncii de aur, adică cu 134% mai mult aur decât era estimat iniţial şi cu 87% mai mult cupru decât se credea iniţial, arăta în 2013 replicahd.ro.

Carpathians Gold este deţinută, în proporţie de 100% de Riacho dos Machados Gold Project din Brazilia. În România, compania acţionează prin AMAX România SRL, condusă de Alexandru Nicolici, fostul şef al companiei de stat Cuarţ SA.

În anul 1989, Cuarţ SA avea peste 5.000 angajaţi, având lucrări pe teritoriul judeţelor Maramureş, Satu Mare şi Sălaj şi executa anual peste 40.000 m galerii, 250 m puţuri, 1.400 m suitori şi 70.000 m foraje cu sondeze, cu o cifră de afaceri anuală de cca. 24mil. USD.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.