Secţia pentru procurori a CSM, reacţie chiar în timpul discuţiei lui Nicuşor Dan cu magistraţii. Contestă referendumul. Spun că şi-ar depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o
Consiliul Superior al Magistraturii a ţinut să conteste referendumul vizând CSM pe care vrea să îl organizeze preşedintele României. Poziţia lor este însă în cu totul alt ton decât cea a Secţiei pentru Judecători care a lansat un atac la adresa preşedintelui.
Mai exact, procurorii pornesc de la premiza că demersul organizării referendumului ar putea avea la bază bune intenţii şi spun că nu ar avea o problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.
La fel însă ca judeactorii CSM, şi procurorii spun că referendumul eludează Constituţia şi legile care guvernează Justiţia.
Redăm comunicatul:
"Referitor la comunicatul din data de 21.12.2025 al Administraţiei Prezidenţiale, prin care Preşedintele României a solicitat convocarea unui referendum care, în final, să valideze actuala componenţă a Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii îşi exprimă următorul punct de vedere:
1. Începând cu luna mai 2025, Consiliul Superior al Magistraturii, în mod repetat, a adresat invitaţii preşedintelui României să participe la şedinţele plenului Consiliului, existând convingerea că un eventual dialog ar fi lămurit multe dintre neclarităţile la care s-a făcut referire în ultima perioadă. Raportat la exprimarea potrivit căreia Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a proteja interesul naţional sau 'interesele de breaslă', trebuie precizat că rolul constituţional fundamental al acestuia este de a fi garantul independenţei justiţiei.
2. Aparte de bunele intenţii care ar putea sta la temelia ideii de referendum pentru demiterea sau, după caz, menţinerea actualei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii din cadrul Secţiei nu vor putea fi de acord cu eludarea Constituţiei şi a legilor care guvernează justiţia, potrivit principiului că nu poţi remedia pretinse încălcări ale legii prin alte încălcări ale legii. Legea actuală prevede modalităţi clare de demitere a membrilor Consiliului, referendumul nefiind printre acestea. De altfel, membrii Secţiei pentru procurori nu ar avea nicio problemă în a-şi depune mandatele dacă majoritatea alegătorilor ar cere-o.
3. Calificarea justiţiei ca fiind „a treia putere în stat” şi nu una dintre autorităţile statului este indicativ pentru maniera în care politicul se raportează astăzi la justiţie. Un clasament al autorităţilor statului nu foloseşte ideii de democraţie şi nici nu se subsumează principiilor europene de echilibru şi control reciproc între autorităţi.
4. Aşa cum preciza în comunicatele anterioare, Secţia pentru procurori insistă asupra faptului că modificările succesive ale legilor justiţiei au creat bulversări ale activităţii instanţelor şi parchetelor, atât în zona de urmărire penală şi de judecată, cât şi în zonele de management şi administraţie. De asemenea, în cei 3 ani de mandat, procurorii din cadrul Secţiei au comunicat, în mod repetat, că sunt necesare remedieri ale legilor justiţiei, unele dintre ele fiind de natura celor solicitate astăzi de mulţi dintre cei care se exprimă, prin diferite modalităţi, în spaţiul public.
5. În final, procurorii din cadrul Secţiei îşi exprimă susţinerea mecanismelor democratice care guvernează societatea românească, este adepta dialogului şi a cooperării loiale între autorităţi, dar nu va susţine niciodată demersuri care să implice încălcări ale legilor, ci doar modificări ale acestora, în sensul nevoilor exprimate de sistem."
