"Lumea s-a schimbat: Economia bate morala" - Preşedintele Nicuşor Dan, interviu pentru POLITICO

Liderii europeni, precum preşedintele României, Nicuşor Dan, au petrecut cea mai mare parte a anului 2025 încercând să înţeleagă cum să convieţuiască cu Donald Trump. Sau — şi mai rău — fără el, potrivit POLITICO.

Preşedintele american a redus drastic ajutorul financiar şi militar pentru Ucraina, a lovit Uniunea Europeană cu tarife vamale şi i-a atacat pe liderii săi catalogându-i drept „slabi”. Administraţia sa se află acum într-o misiune de a interveni în democraţia europeană pentru a susţine partide „patriotice” şi a orienta politica spre obiectivele anti-migraţie ale mişcării MAGA.

Pentru lideri precum preşedintele moderat al României, Nicuşor Dan, dilema este întotdeauna până unde să accepte priorităţile lui Trump — pentru că Europa încă are nevoie de America — şi cât de ferm să se opună ostilităţii sale faţă de valorile europene centriste. Mai există cu adevărat o alianţă transatlantică?

„Lumea [s-a] schimbat. Am trecut de la un mod — într-un anumit sens — moral de a face lucrurile la un mod foarte pragmatic şi economic de a le face”, a spus preşedintele Nicuşor Dan într-un interviu acordat la Bruxelles publicaţiei citate.

Liderii UE înţeleg acest lucru, a spus el, şi îşi concentrează acum atenţia pe dezvoltarea unor strategii practice pentru a gestiona noua realitate a lumii lui Trump. Centriştii vor trebui să ţină cont de un efort concertat al americanilor de a-i susţine pe adversarii lor populişti de dreapta, în timp ce Statele Unite încearcă să schimbe direcţia Europei.

Oficiali ai administraţiei, precum vicepreşedintele JD Vance, au condamnat anul trecut anularea alegerilor din România, iar noua Strategie de Securitate Naţională a Casei Albe sugerează că SUA va încerca să influenţeze politica europeană în direcţia agendei anti-migraţie a MAGA.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la summitul Consiliului European de săptămâna trecută că vrea ca Trump să pună mai multă presiune pe Putin pentru a accepta un armistiţiu. Este Dan de acord? „Desigur. Susţinem Ucraina.”

Dar sancţiunile „extrem de puternice” impuse recent de Trump companiilor petroliere ruseşti Rosneft şi Lukoil ajută deja, a spus Dan. El a salutat, de asemenea, angajamentul lui Trump faţă de pace şi noua deschidere a Americii de a oferi garanţii de securitate pentru a consolida un acord final.

Este clar că Dan speră ca Putin să nu obţină întregul Donbas din estul Ucrainei, dar nu vrea să-i lege mâinile lui Zelenski. „Orice fel de pace în care agresorul este recompensat într-un anumit sens nu este bună pentru Europa şi pentru securitatea viitoare a lumii”, a spus Dan. „Dar decizia privind pacea este exclusiv pe umerii Ucrainei. Ei suferă atât de mult, aşa că nu îi putem învinovăţi pentru nicio decizie pe care o vor lua.”

România joacă un rol critic ca hub operaţional pentru transferul de provizii către Ucraina vecină. Cu portul său la Marea Neagră, Constanţa, ţara va fi vitală pentru viitoarele operaţiuni de menţinere a păcii. Soldaţi ucraineni se antrenează în România, iar aceasta colaborează deja cu Bulgaria şi Turcia pentru deminarea Mării Negre, a spus Nicuşor Dan.

Între timp, drone ruseşti au încălcat spaţiul aerian al României de mai mult de o duzină de ori de la începutul războiului la scara largă, iar un sat de la graniţa cu Ucraina a trebuit să fie evacuat recent după ce dronele au incendiat o navă cisternă care transporta gaz. Dan a minimalizat ameninţarea.

„Am avut câteva drone. Suntem siguri că nu au fost trimise intenţionat pe teritoriul nostru. Încercăm să le spunem oamenilor noştri că nu sunt deloc în pericol”, a spus el.

Cu toate acestea, România îşi creşte cheltuielile militare pentru a descuraja Rusia.

Corupţia şi criza de încredere

Dan, în vârstă de 56 de ani, a câştigat preşedinţia în luna mai a acestui an, într-un moment tensionat pentru ţara de 19 milioane de locuitori.

Fostul primar moderat al Bucureştiului l-a învins, contrar aşteptărilor, pe adversarul său populist, sceptic faţă de Ucraina. Votul a fost o reluare, după ce prima încercare de organizare a alegerilor prezidenţiale a fost anulată în decembrie anul trecut, pe fondul acuzaţiilor de interferenţă rusă masivă şi activităţi ilegale în sprijinul favoritului de extremă dreapta, Călin Georgescu. Sunt în curs proceduri judiciare, inclusiv acuzaţii împotriva lui Georgescu şi a altora privind un presupus complot de lovitură de stat.

Dar pentru mulţi români, anularea alegerilor din 2024 nu a făcut decât să le întărească cinismul faţă de întregul sistem democratic din ţară. Ei doreau schimbare, iar aproape jumătate din electorat a susţinut extrema dreaptă pentru a o aduce.

Corupţia rămâne astăzi o problemă majoră în România, iar Dan şi-a făcut o misiune din restabilirea încrederii alegătorilor. În primele sale şase luni, însă, el a prioritizat tăieri dureroase şi nepopulare ale cheltuielilor din sectorul public pentru a aduce sub control deficitul bugetar — cel mai mare din UE.

„În privinţa marilor probleme ale societăţii, începând cu corupţia, nu am făcut prea mult”, a recunoscut Dan.

Acest lucru, a spus el, se va schimba. Un documentar TV recent despre presupusa corupţie din sistemul judiciar a provocat demonstraţii de stradă şi o scrisoare de protest semnată de sute de judecători.

Dan urmează să se întâlnească cu aceştia în această săptămână şi apoi să lucreze la reforme legislative axate pe asigurarea promovării celor mai buni magistraţi pe criterii de merit, nu pe baza relaţiilor. „Oamenii de la vârf lucrează pentru mici reţele de interese, în loc de binele public”, a spus Dan.

El a fost, de asemenea, clar că statul nu a făcut încă suficient pentru a explica alegătorilor de ce au fost anulate alegerile anul trecut. Mai multe detalii vor apărea într-un raport aşteptat în următoarele două luni, a spus el.

Amestecul Rusiei

Un lucru care este acum evident este că atacul Rusiei asupra democraţiei româneşti, inclusiv printr-o vastă campanie de influenţă pe TikTok, nu a fost un caz izolat. Dan a spus că ţara sa a fost o ţintă pentru Moscova de un deceniu, iar alţi lideri europeni îi spun că se confruntă acum cu aceleaşi campanii de dezinformare, precum şi cu acte de sabotaj. Nimeni nu are un răspuns la torentul de ştiri false online, a spus el.

„Am discuţii cu lideri din ţări care sunt mai avansate decât noi şi cred că nimeni nu are un răspuns complet”, a menţionat preşedintele. „Dacă ai acel tip de informaţie şi informaţia ajunge la jumătate de milion de oameni, chiar dacă vii a doua zi şi spui că a fost falsă, ai pierdut deja.”

Partidul populist de extremă dreapta Alianţa pentru Unirea Românilor este în fruntea sondajelor cu aproximativ 40%, reflectând un tipar întâlnit şi în alte părţi ale Europei. Dan, care l-a învins pe liderul AUR George Simion în luna mai, crede că propria sa echipă trebuie să se apropie mai mult de oameni pentru a învinge populismul. El îşi doreşte, de asemenea, ca politicienii naţionali din întreaga Europă să înceteze să dea vina pentru toate politicile nepopulare pe Bruxelles, deoarece acest lucru nu face decât să alimenteze cauzele populiste.

Dan a spus că a învăţat că politica UE este, de fapt, un proces democratic, în care diferite state membre îşi aduc propriile idei. „Cu experienţa mea de şase luni, pot spune că este o dezbatere destul de intensă”, a spus el. „Nu există un stăpân birocratic care aranjează lucrurile. Este o democraţie. Este păcat că oamenii nu simt asta direct.”

Dar ce se întâmplă cu acele summituri-maraton ale UE, care îi ţin pe toţi la muncă mult după miezul nopţii? „Temele sunt bine alese”, a spus Dan. „Dar cred că dezbaterile sunt puţin cam prea lungi.”