O procuroare confirmă în discuţiile cu Nicuşor Dan dezvăluirile Recorder cu privire la neregulile din dosarul lui Vanghelie
Laura Deriuş, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, a confirmat luni, în cadrul discuţiilor de la Cotroceni cu preşedintele Nicuşor Dan, neregulile prezentate în ancheta Recorder privind modificarea completurilor de judecată din dosarul de corupţie al fostului primar Marian Vanghelie, precum şi modul în care conducerea DNA influenţează activitatea procurorilor.
Aceasta a explicat că, în 2017, a fost delegată la DNA, unde a instrumentat dosare de mare corupţie cu expunere publică şi a obţinut condamnări în instanţă. Ulterior însă, spune ea, situaţia s-a schimbat semnificativ.
Cu o experienţă în magistratură începută în 2004, Laura Deriuş a activat până în 2017 la Parchetul Sectorului 1, iar din 1 februarie 2017 a fost delegată la DNA, moment care a coincis cu adoptarea Ordonanţei 13. În cadrul DNA, a lucrat iniţial pe zona judiciară, apoi la Secţia a II-a – urmărire penală. Ea afirmă că, pentru o perioadă, activitatea sa s-a desfăşurat conform principiilor învăţate în formarea profesională, însă ulterior au apărut practici care au generat insecuritate pentru magistraţi, existând riscul excluderii din sistem sau al revocării din DNA pe baza unor hotărâri controversate.
Printre dosarele la care a participat ca procuror de şedinţă se numără şi cel al lui Marian Vanghelie. Deriuş susţine că informaţiile apărute în spaţiul public despre schimbările repetate ale completurilor de judecată sunt conforme cu realitatea. Ea a precizat că, între 2018 şi 2021, dosarul a trecut prin mai multe completuri, inclusiv în faza de fond, situaţie în care procurorii nu aveau posibilitatea de a interveni sau de a reacţiona. Deşi a semnalat aceste probleme conducerii DNA, anumite aspecte au persistat, iar hotărârea finală ar conţine interpretări juridice care se abat de la practica obişnuită, introducând un grad periculos de arbitrariu.
"Eu am făcut trimitere la o cauză de judecată, definitivă, care a fost obiectul opiniei publice, respectiv dosarul cu Vanghelie. Eu am intrat în acel dosar, începând cu 2018 până în 2021, când a fost emisă sentinţa. Sunt reale aspectele prezentate în spaţiul public. Aş mai adăuga faptul că şi în judecarea în fond s-au mai permutat patru completuri de judecată şi noi am fost puşi în situaţia de a fi simpli observatori, fără să putem să avem pârghii sau să putem să ne manifestăm. Bineînţeles, eu la momentul acela am trimis mesaje către şeful Direcţiei, către şeful Secţiei judiciare, cu privire la aspectele care nu erau în regulă. Interesant este că însăşi hotărârea, adică decizia penală (...) putem observa că sunt anumite aspecte care derapează de la ce ştim noi despre chestiunile de drept. (...) Este extrem de periculos, pentru că intervine arbitrariul", a explicat Laura Deriuş.
Ulterior transferului de la Secţia judiciară la cea de urmărire penală, procurorul a intrat în conflict cu conducerea DNA în legătură cu modul de instrumentare a unui alt dosar care îl viza tot pe Marian Vanghelie. În 2023, după ce a solicitat mutarea, a fost desemnată într-o cauză extrem de complexă, cu zeci de suspecţi şi sute de volume de dosar. Deşi a muncit intens şi dosarul a avansat semnificativ, conducerea DNA i-a cerut în mod repetat să se retragă din cauza, fără explicaţii clare. Ulterior, a fost supusă unei proceduri de revocare, însă Secţia de procurori a CSM a stabilit în unanimitate că acuzaţiile din raportul de revocare erau neîntemeiate. Cu toate acestea, şeful DNA a decis revocarea sa.
În faţa preşedintelui, Laura Deriuş a relatat şi un alt episod, în care i s-a cerut să prezinte spre aprobare, înainte de a le înainta instanţei, solicitări de interceptare într-un dosar ce implica persoane cu legături cu şeful DNA, Marius Voineag.
"Mai e situaţia unui dosar în care eu, ştiind anumite legături între persoanele pe care eu înţeleg să le cercetez şi şeful Direcţiei, am avut o oarecare reţinere şi în momentul în care şeful Direcţiei a venit să dea ordinul prin care noi eram obligaţi să emitem către dumnealui, să trimitem mandatele, solicitare către judecătorul de drepturi şi libertăţi, eu am ales să nu fac acest lucru, adică să sistez interceptările din dosar, tocmai pentru a proteja dosarul. Noi ştiam exact cine este persoana vizată şi la ce mă pot aştepta. (...) M-am prezentat la şeful Secţiei şi i-am spus că trebuie să demarez o anchetă în acest dosar. Mi s-a spus ok, îmi trimiţi pe mail ordonanţa şi vorbim. Aşa am procedat. Am plecat de la ideea că există bună-credinţă. A trecut o zi, două, trei. Ordonanţa mea avea şase pagini, prin urmare nu înţelegeam de ce durează atât de mult acest proces. Ulterior, am insistat la şeful Secţiei şi el a devenit oarecum iritat. Având în vedere această situaţie, trebuie să recunosc că am valorificat o împrejurare în care şeful Secţiei era plecat două zile în concediu şi semnătura adresei o făcea o colegă a mea, care nu avea astfel de manifestări. Am ajuns cu dosarul la judecătorul de drepturi şi libertăţi, cu solicitarea de a emite nişte mandate de percheziţie. Pe data de 20 februarie, am făcut această solicitare şi tot pe 20 februarie judecătorul a emis mandatele de percheziţie. A analizat legalitatea şi a stabilit nu numai că fapta există şi că e bine descrisă şi că sunt probe, ci că suspecţii dau dovadă de o specializare. Şeful Secţiei nu avea niciun motiv să îmi refuze punerea în executare a acelor mandate. Dar aşa s-a întâmplat. Am fost chemată eu şi poliţiştii cu care lucram şi, la modul, nu ştiu cum să spun, franc, am fost întrebată într-un mod de natură să te intimideze", a relatat Deriuş.
