Scrutinele regionale din Ţara Bascilor şi Galicia conturează particularităţi ale actualităţii politice din Spania
Scrutinele regionale care au loc duminică în Ţara Bascilor şi Galicia pentru formarea unor noi legislative locale au fost convocate anticipat în ambele comunităţi autonome spaniole, însă din raţiuni diferite, şi prezintă nu numai caracteristici diferite pe scena politică din Spania, ci şi mize şi semnificaţii particulare faţă de alte scrutine regionale. Peste 1,77 de milioane de alegători sunt aşteptaţi la vot în Ţara Bascilor şi alţi 2,69 de milioane în Galicia, la scrutinele regionale care vor avea loc concomitent la 21 octombrie, în urma declanşării procedurii anticipate.
Chiar dacă se poate afirma că în general orice astfel de scrutin regional în Spania constituie, prin rezultatele sale, un indicator al opiniei publice locale faţă de politica de la centru - şi cu atât mai mult în aceste vremuri de recesiune - mizele electorale din cele două comunităţi autonome spaniole se vădesc mai complicate la o analiză susţinută, prin prisma chestiunilor discutate pe durata campaniei electorale care se încheie vineri la miezul nopţii.
Astfel, în Ţara Bascilor nu a putut să nu se evidenţieze chestiunea suveranităţii, cu atât mai mult cu cât sondajele preelectorale indică o victorie şi o revenire la guvernare a naţionaliştilor basci (PNV), după o legislatură în care executivul local socialist a condus regiunea cu sprijinul conservatorilor, însă nu a mai obţinut în cele din urmă sprijinul acestora pentru trecerea proiectului de buget şi s-a văzut obligat să declanşeze alegeri anticipate.
De cealaltă parte, în Galicia, actuala guvernare conservatoare ar câştiga majoritatea absolută, rezultat ce ar putea fi interpretat sub forma unei legitimităţi sporite pentru şeful executivului local, Alberto Núńez Feijóo, care a declanşat de asemenea procedura alegerilor anticipate pentru a se asigura că noua guvernare va porni în anul 2013 cu un buget propriu şi trecut cu brio de legislativul local. Recent, procesul catastrofei ecologice provocate de accidentul navei Prestige, din 2002, a apărut pe ultima sută de metri a campaniei electorale, cu atât mai puternic cu cât rivalii conservatorilor au cerut asumarea responsabilităţii.
În ambele comunităţi autonome spaniole va avea loc o consolidare a uneia dintre forţele politice, după cum arată Carlos Sánchez, directorul adjunct al unuia dintre cele mai citite cotidiene spaniole online - El Confidencial - în comentariile făcute pentru Agerpres. 'Nu vor avea loc surprize, faţă de rezultatele sondajelor electorale. În Galicia, Partidul Popular îşi va consolida poziţia, cu o majoritate absolută, pentru că opoziţia este divizată şi pentru că principalii rivali, socialiştii, nu au un candidat bun şi nici o imagine pozitivă. În Ţara Bascilor va avea loc o consolidare a forţelor naţionaliste, şi mai ales a PNV, dar şi a Bildu (formaţiunea stângii radicale basce, apropiată fostei aripi politice a ETA, Batasuna, scoasă în ilegalitate, n.r.). PNV se va vedea nevoit să încheie pacte concrete, şi nu cred că va face o alianţă cu Bildu, pentru că este periculos să lase ca guvernarea să depindă de această formaţiune', explică jurnalistul spaniol.
Pe de altă parte, Sánchez mai observă alte particularităţi la aceste scrutine din Ţara Bascilor, respectiv Galicia. În ceea ce priveşte deriva naţionalistă din Ţara Bascilor, mai ales în contextul poziţiilor cu privire la independenţă, venite din Catalonia, el crede că situaţia nu poate fi asemănată, întrucât chestiunea este pusă diferit: 'naţionalismul basc este mai puţin fervent ca în alte părţi din Spania, în sensul că o eventuală derivă către declararea independenţei este greu de asemănat cu alte regiuni', aşa cum ar fi Catalonia. Pe de altă parte, Carlos Sánchez arată că, în Galicia, posibila victorie a lui Alberto Núńez Feijóo poate însemna o cale liberă pentru a-i fi ulterior succesor premierului spaniol, Mariano Rajoy. 'În orizontul politic lărgit, Feijóo poate ajunge să fie succesorul lui Rajoy, iar victoria lui poate să fie proiectată în acest mod asupra politicii de la nivel naţional', consideră el.
Potrivit datelor Centrului spaniol pentru anchete sociologice, dezvăluite în urmă cu două săptămâni, în prima zi a campaniei electorale, conservatorii ar câştiga din nou majoritatea absolută în Galicia, cu 38 de fotolii de deputaţi locali, din totalul de 75, iar în Ţara Bascilor este anunţată revenirea la putere a naţionaliştilor basci, care ar câştiga alegerile, însă ar fi nevoiţi să caute să formeze un pact de guvernare. Atât socialiştii (care au guvernat până acum), cât şi conservatorii basci (care au semnat un pact de sprijin pentru guvernare cu socialiştii, n.r.) ar pierde în preferinţele electoratului, şi prin urmare ar câştiga mai puţine fotolii de parlamentari locali. Pe fondul datelor sondajul CIS, Jordi Rodriguez Virgili, profesor la Facultatea de Comunicare din cadrul Universităţii din Navarra, desluşea la acel moment, în comentariile făcute pentru Agerpres, care sunt particularităţile de drept în scrutinele regionale din Ţara Bascilor şi Galicia: 'sunt comunităţi
autonome spaniole istorice, care au, de la Constituţia din 1978, un tratament preferenţial, şi care aveau şi înaintea dictaturii franchiste (încheiate în 1975, n.r.) instituţii de guvernământ local'. Ţara Bascilor şi Galicia sunt două dintre comunităţile autonome istorice (alături de Navarra şi Catalonia, n.r.), în sensul că în cadrul statului spaniol descentralizat format din 17 regiuni, guvernele regionale au diferite competenţe, mai importante.
