Schimbul de scrisori dintre Obama şi Putin scoate din impas relaţiile ruso-americane
Rusia şi SUA încep să iasă din perioadă de înstrăinare, care a umbrit relaţiile lor în decursul ultimului an. Potrivit cotidianului Kommersant, în data de 20 mai secretarul Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Nikolai Patruşev, se va duce la Washington cu o scrisoare personală adresată de preşedintele rus Vladimir Putin omologului său american Barack Obama. Scrisoarea va fi răspunsul la cea transmisă anterior lui Putin de către consilierul lui Obama, Tom Donilon, în care Washingtonul îi propune Moscovei să se concentreze împreună, în pofida divergenţelor, pe soluţionarea problemelor strategice.
Vladimir Putin a primit scrisoarea lui Obama la 15 aprilie, Moscova reacţionând la ea extrem de favorabil. Potrivit Kommersant, principalul mesaj al scrisorii este acela că Rusia şi SUA, două mari puteri cu o misiune istorică specială, trebuie să soluţioneze împreună problemele globale, nu să se certe din nimicuri.
În ultimul an, relaţiile dintre Moscova şi Washington s-au înrăutăţit radical din cauza adoptării de către Congresul american a 'Legii Magnitski' şi a replicii Moscovei, care înăspreşte regulile pentru activitatea organizaţiilor non-guvernamentale pe teritoriul rus, a proceselor penale împotriva unor cetăţeni ruşi în SUA şi a o serie de alte probleme. Însă, niciunul dintre aceste subiecte nu figurează în scrisoarea lui Obama.
În schimb, există o mulţime de propuneri concrete. Principala pentru Rusia este cea privind cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Obama propune 'să fie elaborat juridic un acord privind transparenţa (relaţiilor), care să includă schimbul de informaţii ca o confirmare a faptului că programele celor două ţări nu prezintă un pericol pentru forţele lor antirachetă'.
Apoi, Obama vine cu o iniţiativă importantă pentru SUA: continuarea reducerii armelor nucleare. Preşedintele american îşi exprimă deschiderea pentru 'noi paşi decisivi', care să le permită celor două ţări să se îndepărteze şi mai mult de 'învechitele concepţii din timpul războiului rece'. Obama consideră că Rusia şi SUA ar putea încheia 'un acord cadru privind reducerea ulterioară a arsenalelor nucleare'. Casa Albă speră să ajungă la un atare acord deja în acest an.
În afară de aceasta, Obama îi propune lui Putin întărirea relaţiilor economice, în cadrul unui nou mecanism consultativ la nivel de 'vicepreşedinte american-premier rus', mai puţin formal comparativ cu vechea 'comisie Gore-Cernomîrdin'.
Nu în ultimul rând, preşedintele american îşi exprimă speranţa că, înainte chiar de summitul G8 din iunie, din Irlanda, între preşedinţii celor două ţări să devină funcţional 'un canal protejat de legătură video digitală'.
Dintre toate aceste iniţiative, pentru Moscova cea mai importantă este ce privind sistemul antirachetă. Surse ale Kommersant din cadrul Departamentului de Stat al SUA au explicat că prin 'acord cu obligativitate juridică privind transparenţa' se are în vedere aşa-zisul acord executiv, pentru adoptarea căruia Obama nu trebuie să ceară permisiunea Congresului. Însă, minusul unui astfel de acord îl constituie faptul că el este obligatoriu doar pentru administraţia care l-a semnat, succesorul având dreptul să refuze îndeplinirea lui. Adică, un asemenea acord constituie un fel de garanţie personală oferită de actualul preşedinte american.
Atitudinea Rusiei faţă de încheierea unui asemenea acord s-a tot schimbat 'văzând cu ochii'. Atunci când, încă înainte de vizita lui Donilon, Kommersant a avansat ideea că Moscova şi Washington ar putea ajunge la un asemenea acord, ministrul de externe Serghei Lavrov a infirmat categoric această supoziţie. După vizita lui Donilon, atitudinea Moscovei faţă de ideea Washingtonului s-a îmblânzit, însă a rămas una sceptică. Consilierul preşedintelui Putin, Iuri Uşakov, a declarat la acea dată că 'progrese în domeniul antirachetă nu sunt', în timp ce ministrul-adjunct al afacerilor externe Serghei Riabkov s-a plâns că Washingtonul 'nu manifestă suficientă voinţă politică'.
Acum, se pare că Moscova este gata să-şi preschimbe furia în bunăvoinţă. Surse de informaţie diplomatice ale Kommersant afirmă că Rusia 'ar putea foarte bine să accepte propunerea SUA', deoarece 'sporirea transparenţei în domeniul antirachetă este utilă şi ca atare, şi ca instrument de consolidare a încrederii reciproce'.
Cu toate acestea, sursele Kommersant au atenţionat că propunerea lui Obama are o hibă importantă: dacă Moscova va considera că toate caracteristicile tehnice ale elementelor antirachetă americane, caracteristici transmise ei în cadrul acestui acord, prezintă o ameninţare la adresa forţelor sale antirachetă, ea nu va putea să le influenţeze în vreun fel: va fi vorba doar de un schimb de informaţii. În acest sens, sursele de informaţie ale cotidianului rus au dat asigurări că, pe viitor, Moscova va continua să insiste asupra unor garanţii pe termen lung cu obligativitate juridică, nu doar pe transparenţă, ci şi în ceea ce priveşte faptul că elementele antirachetă americane nu sunt îndreptate împotriva sa.
Oricum, Moscova şi Washingtonul par hotărâte să depăşească trendul negativ din relaţiile bilaterale. Potrivit Kommersant, acest lucru rezultă şi din impresionantul pachet de acorduri care se pregăteşte pentru negocierile din iunie dintre cei doi preşedinţi, în marginea summitului G8, dar mai ales pentru întrevederea lor din septembrie.
Kremlinul ar dori ca Obama să efectueze în acest an o vizită separată în Rusia, însă Casa Albă a decis încă din această iarnă să renunţe la o asemenea vizită, anunţând că Barack Obama va veni doar la Sankt Petersburg, la summitul G20 din septembrie, în timpul căruia cei doi preşedinţi vor şi discuta.
Între timp, se pare că a început să se contureze o decizie favorabilă tuturor. Potrivit Kommersant, Obama ar putea veni în Rusia cu două zile înainte de summitul G20, şi nu la Sankt Petersburg, ci la Moscova. În acest caz, nu va mai fi vorba despre 'o întrevedere cu ocazia unui alt eveniment', ci un adevărat summit bilateral.
