Scapă sau nu penalii după decizia CCR privind abuzul în serviciu?

Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR) pune punct discuţiilor ample din spaţiul public privind constituţionalitatea abuzului în serviciu, inclusiv în forma sa specială consacrată de Legea 78/2000, scrie experta anticorupţie, Laura Ştefan, într-un articol publicat marţi în Revista 22"Abuzul în serviciu, înainte şi după decizia CCR".

Abuzul în serviciu, aşa cum este el reglementat de Codul Penal, este consituţional, a decis CCR, care a explicat înţelesul sintagmei "în mod defectuos". Sintagma respectivă a generat, potrivit expertei, nesfârşite dispute, mai ales în afara sistemului judiciar.

"Spun că aceste dispute au avut loc mai ales în afara sistemului judiciar pentru că practica judiciară în materia abuzului în serviciu a fost constantă în a stabili că doar încălcările grave ale legii pot atrage răspunderea penală. Aşadar, interpretarea consacrată acum şi de decizia CCR nu face decât să reia ceea ce spuseseră deja instanţele în cazurile de abuz în serviciu de­duse judecăţii şi finalizate prin con­dam­nări", a punctat Laura Ştefan.

În privinţa formei speciale regle­men­ta­tă de abuz incriminată de Legea 78/2000 – "abuzul cu folos" –, CCR a respins cri­ticile formulate şi a decis că reglementarea este constituţională. Evident, pentru că in­criminarea din Legea 78/2000 este cons­trui­tă pe cea din Codul Penal, înţelesul sin­tagmei "în mod defectuos" va fi acela sta­bilit de CCR: "cu încălcarea legii".

"Decizia CCR se va aplica direct în cazurile aflate la instanţe şi parchete, aceasta în­semnând că activitatea lor va continua ne­stânjenită. În fiecare caz în parte va fi ana­lizată încălcarea legii prin care inculpaţii sunt acuzaţi că au generat o pagubă. În cvasitotalitatea marilor dosare care au ţi­nut pagina întâi a ziarelor, procurorii au indicat exact care sunt normele legale în­călcate. Prin rechizitorii ei susţin că ne aflăm în faţa unor grave încălcări ale legii, nu în faţa unor simple erori administrative sau în faţa unor abateri disciplinare.

De altfel, şi înainte de decizia CCR se făcea o diferenţă între diversele forme de răs­pun­dere (penală, contravenţională, discipli­nară şi civilă) în funcţie de norma încăl­cată şi de forma de vinovăţie identificată în acţiunea subiecţilor. Decizia CCR nu mo­difică nimic substanţial în această ches­tiune. De asemenea, CCR nu a intervenit în niciun fel în privinţa formei de vino­văţie cerută pentru existenţa infracţiunii de abuz în serviciu, aceasta fiind intenţia, aşa cum rezultă din Partea generală a Codului Penal. Şi în acest caz dezbaterile publice au fost insuficiente din punct de vedere juridic", a explicat Laura Ştefan.

Potrivit expertei, decizia Curţii Consti­tu­ţio­na­le consfinţeşte constituţionalitatea infrac­ţiu­nii de abuz în serviciu atât în forma din Codul Penal, cât şi cea din Legea 78/2000, iar dosarele penale instrumentate pe baza acestor incriminări îşi continuă parcursul judiciar.

Pentru a citi integral articolul intraţi aici.