Sărbătoarea Naţională a Limbii Române marcată în toate localităţile ţării

Sărbătoarea Naţională a Limbii Române este marcată la 31 august, în toate localităţile Republicii Moldova. În capitală manifestaţiile dedicate acestei zile au început cu depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi se vor încheia cu un spectacol muzical.

Astfel chiar la primele ore ale dimineţii au avut loc depuneri de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare şi la busturile clasicilor literaturii române.

Apoi, în Grădina Publică Ştefan cel Mare a fost adus un omagiu limbii române prin discursuri, alocuţiuni, recitaluri de muzică şi poezie, unde au participat scriitori, profesori, studenţi, precum şi oaspeţi din România şi Ucraina.

Ulterior, este programat să aibă loc un spectacol cu genericul “În ţara lui Guguţa”, la care participă scriitorul Spiridon Vangheli. La miezul zilei este deschisă cea de-a XXI-a ediţie a Salonului Internaţional de Carte, la Biblioteca Naţională.

De asemenea, la intersecţia străzii Cuza Vodă cu bulevardul Dacia are loc dezvelirea bustului lui Alexandru Ioan Cuza. Iar Casa Limbii Române “Nichita Stănescu” găzduieşte un colocviu cu genericul “Limbă, cultură, istorie la Est de Prut”.

Seara, în Piaţa Marii Adunări Naţionale va fi organizat un spectacol muzical dedicat limbii române. Pe scenă vor evolua artişti autohtoni şi din România. Concertul se va încheia la miezul nopţii.

Precizăm că sărbătoarea naţională Limba Noastră este marcată, în Republica Moldova, de 23 de ani. Lupta românilor dintre Prut şi Nistru pentru limbă şi alfabet, catalogată de istorici drept un simbol al independenţei, a culminat în vara anului 1989.

Chiar la 27 august 1989, sute de mii de oameni au participat la Marea Adunare Naţională s-au pronunţat pentru decretarea limbii române drept limbă de stat. Însă pe 31 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat legislaţia lingvistică. Ca rezultat limba "moldovenească", scrisă cu grafie latină, a fost declarată limbă oficială.

Potrivit deciziei ministrului Învăţământului de atunci, Nicolae Mătcaş, de pe 1 septembrie 1989, obiectul de studiu s-a numit Limba şi literatura română.

Parlamentul agrarian, ajungând putere în 1994, a adoptat Constituţia Moldovei, în care se stipulează şi în prezent că "limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească funcţionând pe baza grafiei latine".

Articolul 13 are la bază "Legea cu privire la statutul limbii" din 1989. În perioada următoare, oamenii de ştiinţă au încercat să argumenteze modificarea articolului 13 din Constituţie, dar fără succes.

Potrivit Publika.TV, împotriva limbii române s-au pronunţat comuniştii, care au venit la putere în 2001. În replică, au fost organizate protestele stradale din anii 2002, 2004 şi 2008, la care au participat mii de oameni.

În privinţa statutului limbii române nu s-a făcut lumină nici după plecarea de la putere a PCRM. Politicienii continuă să menţină o stare de echivoc atunci când este vorba despre limba vorbită în Republica Moldova, precizează sursa citată.