Sancţionat pentru discriminarea femeilor, Ministerul Apărării Naţionale va ajusta normele de selecţie în armată

Condamnat de Curtea de Apel Bucureşti pentru discriminarea femeilor, pe motivul că oferă mult mai puţine locuri femeilor decât bărbaţilor în învăţământul militar superior, Ministerul Apărării Naţionale anunţă că va "ajusta normele de recrutate şi baremele de selecţie în armată", relatează Gândul.info.

"Ministerul Apărării Naţionale a luat act de Hotărârea nr.1090 din 01 aprilie 2016 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti şi aşteaptă motivarea instanţei. În funcţie şi de hotărârea definitivă a acesteia, M.Ap.N. va ajusta normele de recrutare şi baremele de selecţie în armată", se precizează în comunicat.

Reamintim că magistraţii Curţi de Apel Bucureşti au sancţionat Ministerul Apărării Naţionale pentru discriminarea femeilor, cărora li se oferă mult mai puţine locuri în învăţământul militar superior. Decizia, o premieră la nivel naţional, a urmat unei hotărâri a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) din octombrie 2014.

Ministerul Apărării Naţionale a fost reclamat la CNCD pe 25 martie 2014 de 17 ONG-uri care au depus o petiţie în legătură cu discriminarea pe criterii de gen a locurilor scoase la concurs pentru admiterea în instituţiile de învăţământ proprii şi prevederea unui număr de locuri considerabil mai mic pentru fete faţă de numărul de locuri rezervat băieţilor.

Armata a contestat în instanţă soluţia CNCD, susţinând în cererea de chemare în judecată că acuzaţiile care i-au fost aduse sunt nefondate.

MApN a mai argumentat că „profesia de militar se exercită, în mare măsură, prin executarea de misiuni extrem de solicitante din punct de vedere fizic, o asemenea caracteristică fiind improprie structurii anatomice a persoanelor de sex feminin”. De asemenea, reprezentanţii Ministerului au argumentat că încadrarea în învăţământul militar superior al unui număr de femei egal cu cel al bărbaţilor poate conduce în timp la structuri ale trupelor din teatrele de operaţiuni care să fie formate în proporţii egale atât din femei, cât şi din bărbaţi, ceea ce ar scădea potenţialul efectivului militar, al forţelor de reacţie şi al capacităţii de acţiune.

MApN a mai arătat că femeile nu ar putea fi şcolarizate în număr egal cu bărbaţii pentru că în fiecare lună au o perioadă de ciclu menstrual şi, în plus, se întâmplă să dea naştere şi la copii.

Ministerul Apărării s-a referit şi la specializările militare din Marină, explicând că acestea presupun predispoziţia la efort fizic şi psihic îndelungat, în spaţii care nu le permit femeilor intimitate şi le expun la niveluri foarte ridicate de poluare şi zgomot. În plus, navele oferă condiţii minimale de trai, lucrul pe ambarcaţiune implică reguli stricte de convieţuire la bord ale echipajelor mixte şi de multe ori, la navele mici, lipsesc condiţiile de igienă. Un alt motiv pentru care femeile nu ar putea să lucreze în Marină de la egal la egal cu bărbaţii ar fi răul de mare.

În sprijinul poziţiei sale, MApN a dat drept exemple şi hotărâri ale Curţii de Justiţie de la Luxemburg şi a menţionat că în întreaga lume ponderea persoanelor de sex feminin în rândul structurilor operaţionale ale armatelor este de circa 25-30%, pentru că în caz contrar ar afecta capacitatea de reacţie.

Curtea de Apel Bucureşti a decis însă că excluderea femeilor de la mai multe specializări din domeniul militar şi alocarea unui număr foarte mic de locuri pentru fete în învăţământul militar superior nu respectă principiul egalităţii între femei şi bărbaţi. Decizia Curţii de Apel nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.