Sănătatea mentală. Care este activitatea care ajută la protejarea creierului?

Cei mai mulţi dintre noi ne petrecem o bună parte a zilei fie aşezaţi pe canapea, fie la birou, dar nu orice poziţie de stat pe scaun are acelaşi efect.

Un nou studiu sugerează că dacă timpul petrecut în faţa televizorului este înlocuit cu activităţi precum cititul unei cărţi sau lucrul la un proiect ar putea stimula creierul, reducând riscul de demenţă pe viitor.

Având în vedere că demenţa este în prezent a treia cauză principală de deces în rândul persoanelor în vârstă din întreaga lume, cercetătorii ar fi identificat un mod protector foarte simplu: înlocuirea timpului petrecut pasiv în faţa ecranului cu cititul sau cu activităţi care solicită mintea ar putea reduce riscul cu până la 11%.

Şederea pasivă pe scaun nu a crescut riscul

Concluziile, publicate recent în American Journal of Preventive Medicine, sunt primele care fac distincţia între statul pasiv şi cel activ din punct de vedere mental în ceea ce priveşte riscul de demenţă — iar diferenţa este semnificativă.

Cercetătorii au analizat datele a aproape 21.000 de adulţi cu vârste cuprinse între 35 şi 64 de ani, urmăriţi pe o perioadă de 19 ani, între 1997 şi 2016. Participanţii au răspuns la întrebări despre obiceiurile lor de a sta pe scaun, activitatea fizică şi alte comportamente legate de demenţă. Aceste date au fost corelate cu registrele suedeze de sănătate şi decese pentru a identifica noi cazuri de demenţă. Pe parcursul studiului, au fost înregistrate 569 de cazuri noi de demenţă în rândul participanţilor.

Studiul a identificat trei efecte distincte demne de menţionat.

Fiecare oră suplimentară petrecută de o persoană în activităţi mentale active — precum cititul, munca sau rezolvarea de puzzle-uri — a fost asociată cu o reducere de aproximativ 4% a riscului de a dezvolta demenţă. Acest efect protector a fost deosebit de puternic în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 50 şi 64 de ani.

Dacă timpul petrecut în activităţi sedentare pasive era înlocuit cu o activitate de stimulare mentală timp de o oră, reducerea riscului de demenţă creştea la 7%.

Menţinând toate celelalte niveluri de activitate la fel, dacă cineva adăuga o oră de activitate stimulatoare din punct de vedere mental în fiecare zi, riscul de demenţă era redus cu aproximativ 11%.

Şederea pasivă, cum ar fi vizionarea unei emisiuni TV, nu a crescut în mod independent riscul de demenţă după ce au fost luaţi în calcul alţi factori de stil de viaţă. Cu alte cuvinte, timpul petrecut pe canapea nu vă va face rău; este pur şi simplu o oportunitate ratată.

„Modul în care ne folosim creierul în timp ce stăm jos pare să fie un factor determinant crucial al funcţionării cognitive viitoare şi, aşa cum am arătat, poate prezice apariţia demenţei”, a afimat într-o declaraţie Mats Hallgren, coautor al studiului şi cercetător principal la Institutul Karolinska din Suedia.

Implicarea mentală este cea mai importantă

Concluziile sunt în concordanţă cu ceea ce s-ar aştepta specialiştii.

„Este clar faptul că implicarea mentală este cea mai importantă – nu activitatea în sine”, a declarat pentru The Epoch Times dr. David Perlmutter, neurolog certificat şi autor de bestselleruri în New York Times.

„Este important să rămânem activi fizic pe măsură ce îmbătrânim, dar şi activi mental — mai ales când stăm jos.”- Mats Hallgren, cercetător principal la Institutul Karolinska din Suedia.

„Activităţile care necesită gândire, concentrare şi participare, precum cititul, scrisul, învăţarea de lucruri noi, rezolvarea de puzzle-uri sau rezolvarea unei probleme, sunt, în general, mai benefice decât activităţile pasive, cum ar fi vizionarea emisiunilor la televizor.”

Cele mai benefice activităţi, a adăugat Perlmutter, sunt de obicei cele care te pun puţin la încercare, implică învăţarea unor lucruri noi sau necesită rezolvarea activă a problemelor. „Concluzia simplă este că nu există o singură activitate «ideală»; ceea ce contează este să-ţi foloseşti creierul în mod activ, în loc să te deconectezi”, a spus el.

Acest lucru se înscrie în conceptul mai larg al rezervei cognitive: ideea că provocarea regulată a creierului îl ajută să reziste mai bine efectelor îmbătrânirii şi bolilor.

Studiul este unul interesant şi util, a remarcat Perlmutter, dar este important să recunoaştem că este observaţional, nu intervenţional, ceea ce înseamnă că poate arăta asocieri, dar nu poate dovedi cauza şi efectul. El a remarcat că este, de asemenea, posibil ca persoanele care aleg activităţi mai solicitante din punct de vedere mental să fie deja diferite în moduri importante, cum ar fi o sănătate generală mai bună, un nivel de educaţie mai ridicat sau alte obiceiuri de viaţă care susţin sănătatea creierului.

Nu uitaţi să vă mişcaţi

Comportamentul sedentar este un factor de risc „omniprezent, dar modificabil” pentru multe afecţiuni de sănătate, inclusiv demenţa, a spus Hallgren. Acest studiu adaugă observaţia că nu toate comportamentele sedentare prezintă acelaşi risc. „Unele pot creşte riscul de demenţă, în timp ce altele pot avea un efect protector”, a adăugat el. „Este important să rămânem activi fizic pe măsură ce îmbătrânim, dar şi activi mental — mai ales când stăm jos.”

Implicarea mentală este doar o parte a problemei

Christopher U. Missling, un om de ştiinţiă neurolog, care nu a participat la studiu, a declarat pentru The Epoch Times că atât activitatea mentală în timp ce stăm jos, cât şi activitatea fizică susţin sănătatea creierului, dar acţionează prin căi diferite.

Sarcinile care stimulează mental întăresc reţelele cognitive în mod direct, provocând memoria, atenţia şi rezolvarea problemelor, în timp ce activitatea fizică îmbunătăţeşte sănătatea creierului în mod indirect, stimulând fluxul sanguin, reducând inflamaţia şi susţinând neuroplasticitatea, care este capacitatea creierului de a forma noi conexiuni neuronale, a spus el.

„În general, exerciţiile fizice au dovezi mai puternice şi mai consistente în ceea ce priveşte reducerea riscului de demenţă”, a spus acesta. „Dar combinarea activităţii fizice regulate cu comportamente sedentare care implică activitate mentală pare să ofere cel mai mare efect protector.

Sursa: Epoch Times SUA