Salvarea padurilor si a terenurilor apoase ajuta la lupta impotriva schimbarii climatului

Terenurile mlastinoase si zonele impadurite sunt antidoturi naturale pentru incalzirea globala si ar trebui protejate.
Terenurile mlastinoase si zonele impadurite sunt antidoturi naturale pentru incalzirea globala si ar trebui protejate. (Feng Li / Getty Images)

BERLIN — Guvernele pot ajuta la combaterea schimbarii climatului prin investigarea mai amanuntita a zonelor naturale, incluzand paduri si mangrove, conform unui recent studiu european.

Studiul a subliniat faptul ca tarile au bunuri naturale care valoreaza miliarde de dolari si care ar putea ajuta in lupta impotriva incalzirii globale si ar salva investitiile facute in proiecte industriale pentru captura de carbon.

“Sistemele naturale reprezinta unul dintre cei mai mari aliati neabordati impotriva celei mai mari provocari a acestei generatii”, conform studiului Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii (EEB), parte a unui proiect global, care va publicat anul viitor.

Lansat de Germania si Comisia Europeana, raportul examineaza economia pierderilor in domeniul biodiversitatii.

O investitie de 45 de miliarde USD in zonele protejate ar putea salva servicii bazate pe natura care valoreaza intre 4,5 si 5,2 de trilioane de dolari americani pe an, poate mai mult decat valoarea sectoarelor de masini, otel si tehnologia informatiei, a declarat reporterilor ministrul german al mediului Sigmar Gabriel.

Savantii sustin ca protejarea naturii este cruciala in lupta impotriva schimbarii climatului dar avertizeaza ca extinctiile se agraveaza datorita activitatilor umane. Ratele de extinctie sunt de 1.000 de ori mai mari decat ritmul lor natural si 3 specii dispar in fiecare ora, arata cercetarea.

Studiul a evidentiat rolul padurilor in temperarea naturala a emisiilor de CO2 deoarece ele absorb in fiecare an aproximativ 15% din emisiile globale de gaze de sera.

Acordarea de fonduri pentru a salva padurile trebuie sa fie o prioritate pentru guverne in cadrul discutiilor globale din decembrie din Copenhaga pentru a incerca sa se cada de acord asupra unui succesor al protocolului de la Kyoto asupra limitarii emisiilor gazelor de sera, au declarat autorii raportului.

“Pentru a viza inlaturarea dioxidului de carbon, cel mai bun mecanism pe care il avem este natura. In padurile tropicale avem atat o oportunitate cat si o solutie pentru provocarile semnificative pe care le infruntam”, a declarat Pavan Sukhdev, liderul studiului.

Raportul a accentuat pericolele pe care le infrunta recifii de corali datorita acumularii gazelor de sera. Concentratiile atmosferice de CO2 deja afecteaza ireversibil recifii de corali si disparitia lor ar periclita traiul a milioane de oameni, sustine studiul.

Recifii de corali, care protejeaza liniile de coasta de efectele incalzirii globale si sunt esentiali pentru unele tipuri de pesti, valoreaza pana la 170 de miliarde de dolari intr-un an, sustine studiul.

“Aproximativ o jumatate de miliard de oameni depind de ei pentru traiul lor si peste un sfert dintre speciile de pesti marini depinde de recifii de corali”, a declarat Sukhdev.

Achim Steiner, director executiv al Programului ONU pentru Mediul Inconjurator, a declarat ca miliardele de dolari investite de guvern in planurile de construire a unor statii de captura a carbonului ar putea sa nu fie raspunsul complet.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale

alte articole din secțiunea Societate, cultură