Rusia strânge cenzura asupra internetului

Rusia a anunţat că va restrânge accesul la VPN-uri - programe prin care utilizatorii de internet pot sări peste zidul informatic ridicat de Kremlin pentru a accesa internetul liber, scrie Moscow Times.

Măsura, anunţată începând cu 1 martie, îi preocupă pe experţi şi pe utilizatorii obişnuiţi de luni de zile, iar parlamentarii ruşi şi şeful Ligii Safe Internet, afiliată Kremlinului, au lăsat să se înţeleagă că acest lucru s-ar putea întâmpla.

Pe de o parte, ar fi o prelungire logică a traiectoriei Rusiei din ultimii ani, pe măsură ce represiunea împotriva libertăţii de exprimare s-a intensificat.

Pe de altă parte, autorităţile ruse au acţionat lent. De asemenea, mişcările lor au fost previzibile, dând timp jucătorilor de pe piaţă să se pregătească şi să se adapteze. Prin urmare, jocul etern al pisicii şi şoricelului între cenzori şi cei care luptă pentru un internet liber continuă.

Kremlinul şi-a petrecut ultimii trei ani testând diverse modalităţi de a supune şi de a bloca serviciile VPN prin care ruşii de rând pot accesa internetul nerestricţionat din afara zidului Kremlinului.

Mai întâi, au existat apeluri pentru ca serviciile VPN să îşi adauge voluntar numele pe o listă albă care le obligă să respecte "legislaţia rusă". Apoi a venit blocarea VPN-urilor în funcţie de adresa IP, un mecanism familiar şi bine testat pentru combaterea informaţiilor "nedorite".

Apoi, Rusia a activat sistemul TSPU (Mijloace tehnice de contracarare a ameninţărilor), care blochează conexiunile la site-uri web.

În 2023, Moscow Times a confirmat că mai multe VPN-uri au fost blocate parţial sau complet în anumite părţi ale Rusiei şi, uneori, în întreaga ţară. Acestea sunt blocaje bazate pe protocoale şi semnături informatice, care, în esenţă, blochează întreaga tehnologie şi toate serviciile.

Ele sunt efectuate prin intermediul TSPU, fără a se adăuga la registrul guvernamental de situri blocate. De obicei, aceste blocaje sunt doar temporare. În acest fel, autorităţile dezvoltă această practică, minimizând în acelaşi timp riscurile pentru infrastructura de afaceri, unde reţelele corporative şi softurile VPN interne eşuează adesea.

O altă inovaţie de anul trecut este Ordinul nr. 168 al Roskomnadzor. Acesta oferă cenzorilor dreptul de a adăuga o pagină sau un întreg site web în registrul de resurse interzise (cu blocarea obligatorie ulterioară) dacă acesta conţine informaţii privind modul de accesare a resurselor interzise, pledează pentru utilizarea tehnologiilor de eludare a blocării, cum ar fi VPN-urile, sau se oferă să le utilizeze sau să le achiziţioneze.

Această măsură intră în vigoare la 1 martie.

Bineînţeles, mass-media, ONG-urile şi alte platforme care difuzează cunoştinţe despre VPN-uri ar fi primele care s-ar confrunta cu probleme, deoarece au contribuit la popularizarea utilizării acestora.

De asemenea, va fi afectată capacitatea oamenilor obişnuiţi de a descărca VPN-uri, lovind atât site-urile oficiale, cât şi agregatoarele prin care acestea primesc trafic. Furnizorii de VPN-uri caută deja alte modalităţi de a ajunge la clienţi. Acum, aceste modalităţi vor deveni şi mai indirecte.

Până în prezent, sancţiunile prevăzute de acest articol nu sunt severe: taxe administrative şi o amendă de până la 30.000 de ruble (324 USD). În opinia colegilor noştri, aceste legi pot fi înăsprite, ducând la pedepse mai aspre. De exemplu, în Turkmenistan, persoanele condamnate pentru instalarea şi configurarea de VPN-uri pentru terţi riscă un arest administrativ de până la 15 zile şi o amendă copleşitoare de peste 8 600 USD.

Pe de altă parte, comunitatea tehnologică este mai înclinată să analizeze resursele şi capacităţile actuale ale cenzurii şi să conceapă cele mai sustenabile mijloace de contracarare a acesteia.

Rusia se află încă în urma Chinei şi Iranului în ceea ce priveşte interdicţiile, aşa că este logic să ne folosim de experienţa acestora pentru a anticipa următorii paşi ai Roskomnadzor.

Din păcate, nu ştim cu certitudine dacă cenzorii ruşi sunt în contact cu omologii lor iranieni, dar există rapoarte potrivit cărora aceştia au interacţionat cu specialişti chinezi. Este probabil ca regimul de la Kremlin să facă schimb de idei şi tactici cu Beijingul.

Ştim că sistemele chinezeşti de inspecţie profundă a pachetelor (DPI) tind să utilizeze blocarea pe termen scurt în locul blocării permanente. Acest lucru îngreunează accesul utilizatorilor la informaţii, dar nu opreşte complet schimbul de date. Acest lucru se datorează faptului că regimul comunist chinez este foarte atent să nu dăuneze întreprinderilor autorizate.

În Rusia, un număr tot mai mare de VPN-uri au fost blocate, iar cele disponibile care pot eluda restricţiile sunt tot mai puţine. Unele au unul sau două protocoale şi multe adrese IP, ceea ce permite unor utilizatori să folosească serviciul chiar şi atunci când acesta este blocat. Altele au o mulţime de protocoale, inclusiv de mascare a traficului, ceea ce le face invizibile pentru cenzori.