Rusia şi România: Lupta pentru Republica Moldova continuă
La 16 martie în Republica Moldova au fost programate noi alegeri prezidenţiale, pentru a patra oară în ultimii trei ani. Prăpastia adâncă ce există în sistemul politic al republicii între Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), orientată spre Europa, şi Partidul Comunist, orientat spre Rusia, a făcut ca alegerile prezidenţiale precedente să eşueze, relatează agenţia americană de informaţii şi analize strategice Stratfor.
Sistemul politic al Republicii Moldova este împărţit între două blocuri principale. Din AIE fac parte trei partide: Liberal-Democrat, condus de premierul Vlad Filat, cel Democrat, condus de preşedintele interimar al republicii Marian Lupu, şi cel Liberal, condus de fostul preşedinte al parlamentului Mihai Ghimpu. AIE este orientată spre Occident şi sprijinită de acesta, mai ales de UE, în timp ce Partidul Comunist, condus de fostul preşedinte al republicii Vladimir Voronin, este orientat şi sprijinit de Rusia. Cu toate acestea, cele două blocuri nu se supun în totalitate susţinătorilor lor: AIE este împărţită între câteva personalităţi, iar comuniştii nu sunt până la capăt proruşi, constată agenţia americană.
Potrivit actualului sistem politic al Republicii Moldova, pentru alegerea preşedintelui sunt necesare 61 de voturi din totalul celor 100 de voturi de deputaţi. Partidele care formează AIE au obţinut locuri în parlament după fiecare alegeri, însă nu deţin cele 61 de voturi necesare. Situaţia a făcut ca timp de trei ani Republica Moldova să fie nefuncţională.
Din acest motiv, nu politica, ci mai degrabă pârghiile economice şi cele din domeniul securităţii pe care le deţin România şi Rusia - principalii jucători externi în Republica Moldova - constituie indicatorii-cheie ai evoluţiei care ar trebui aşteptată la Chişinău.
Potrivit Stratfor, Rusia are o mare influenţă economică în Republica Moldova: în 2010, în direcţia ei mergeau 26 la sută din exporturile moldoveneşti, ea furnizând la rândul său 15 la sută din importurile acestei ţări. Rusia este cel mai mare importator de vinuri moldoveneşti, sistând de mai multe ori aceste importuri din motive politice. De asemenea, Rusia livrează în Republica Moldova tot gazul natural consumat de aceasta, ceea ce îi permite să exercite o mare influenţă în sectorul energetic, fapt de care Rusia s-a şi folosit în trecut, prin întreruperea livrărilor de gaz.
Partidul Social-Democrat din Republica Moldova (PSDM) plănuieşte să organizeze un referendum privind aderarea ţării la Uniunea Vamală condusă de Rusia. Probabil, acest plan va eşua, deoarece social-democraţii nu deţin suficiente mandate în parlament, fiind prea marginali ca să schimbe ceva. Însă, însăşi existenţa unor asemenea grupuri de susţinere precum PSDM face jocul intereselor ruseşti.
În domeniul securităţii, principalul avantaj al Rusiei îl reprezintă autoproclamata independenţă a Transnistriei, unde sunt desfăşurate trupe ruseşti. Rusia sprijină regiunea financiar şi continuă să amplaseze acolo, ca şi pe teritoriul întregii Republici Moldova, reprezentanţi ai serviciilor de securitate. Cu toate acestea, Republica Moldova nu este membru al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) condusă de Rusia, ci cooperează în calitate de partener cu Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
Sursele influenţei economice a României sunt variate, scrie Stratfor. În 2010, spre România erau orientate 16 la sută din exporturile Republicii Moldova, mărfurile româneşti reprezentând 10 la sută din importurile republicii. După ce Rusia a sistat importurile de vinuri moldoveneşti, UE a majorat în 2011 cu 50% importurile de vinuri din republică, iar România este al treilea importator de vinuri moldoveneşti (după Polonia şi Cehia).
În 2010, UE a anunţat că în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) îi va acorda Republicii Moldova 350 de milioane de euro, în perioada 2011-2013, România i-a promis Republicii Moldova 100 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, în pofida faptului că reprezentanţi ai României au declarat că doar 5 milioane de euro au fost în realitate distribuiţi.
În timpul reuniunii comune din 3 martie a guvernelor României şi Republicii Moldova, premierul moldovean Vlad Filat a anunţat că sistemele de transport al gazului din cele două ţări vor fi unificate până la sfârşitul lui 2012. De asemenea, la începutul lui martie UE a demarat negocieri privind comerţul liber cu Republica Moldova şi Georgia, cauză pentru care România a pledat timp de mulţi ani.
România joacă un important rol şi în securitatea Republicii Moldova. Bucureştiul a dat tonul unei integrări mai strânse a Republicii Moldova în NATO, militari români şi moldoveni desfăşoară exerciţii comune. Oficiali ai României au condus apelurile adresate Rusiei de a-şi retrage trupele din Transnistria. Germania a urmat aceste apeluri ale României, încercând să ajungă la o înţelegere între Rusia şi Republica Moldova, în urma căreia pacificatori europeni ar urma să înlocuiască trupele ruseşti din regiune, însă Moscova nu a manifestat interes pentru propunerea germană.
Potrivit Stratfor, domeniul în care România are un avantaj substanţial faţă de Rusia este cultura, sau aşa numita 'soft power'. Moldovenii sunt etnici români şi vorbesc limba română. În pofida rusificării culturii moldoveneşti în perioada sovietică, cea mai mare parte a cetăţenilor Republicii Moldova, mai ales tinerii şi populaţia urbană, se simt mai apropiaţi de România. Aceste relaţii se vor întări cu timpul, deoarece noile generaţii de cetăţeni moldoveni au legături din ce în ce mai puţin strânse cu perioada sovietică.
Mai concret, posibilităţile economice propuse de UE sunt mai apropiate majorităţii moldovenilor, în pofida actualei crizei economice din Europa, mai ales că România o oferit cetăţenilor moldoveni paşapoarte româneşti şi dublă cetăţenie, fapt care le oferă acestora acces la instruire şi la un loc de muncă în UE.
În pofida relaţiilor culturale dintre România şi Republica Moldova, abordarea de tip 'hard power' este cea care contează în geopolitică, mai ales în Europa de Est şi într-o ţară mică, însă cu o amplasare atât de strategică precum cea a Republicii Moldova. Chişinăul se află într-un blocaj politic de mai mulţi ani, atât în cadrul relaţiilor interne, cât şi al forţelor externe care luptă pentru impunerea influenţei lor asupra republicii. Este puţin probabil ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat, este de părere agenţia de informaţii americană.
Concurenţa dintre România şi Rusia pentru Republica Moldova se va menţine într-o măsură mai mare în domeniile economic şi al securităţii, în care Rusia are avantaje. Influenţa economică a României asupra Republicii Moldova creşte, însă aceasta nu se bucură de sprijinul instituţionalizat al UE şi NATO, pentru a putea exercita un efect major pe termen mediu şi scurt.
Aşadar, este probabil ca Rusia să menţină o influenţă mai mare în Republica Moldova, indiferent de modul în care va evolua pe termen scurt sistemul politic dezbinat al republicii, însă în mod evident nu fără un efort coordonat de contracarare puterii soft şi hard a României, conchide Stratfor.
