Rusia: Nerecunoaşterea lui Lukaşenko de către Occident ar fi un amestec în treburile interne

Preşedintele Bielorusiei, Alexandr Lukaşenko, a depus jurământul miercuri, în timpul unei „ceremonii secrete”, în urma săptămânilor de proteste şi crizei politice declanşate de acuzaţiile privitoare la frauda electorală masivă în cadrul ultimelor alegeri prezidenţiale desfăşurate în 9 august.

Lukaşenko şi susţinătorii săi au pretins că Bielorusia este supusă unei „revoluţii a culorilor”, orchestrată din umbră cu sprijinul extern din partea NATO şi SUA.

Washingtonul a declarat miercuri că nu-l mai recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedintele legitim al ţării, plasând Bielorusia în aceeaşi categorie cu Venezuela (unde SUA îl consideră încă pe Juan Guaido drept „preşedinte interimar” valid deşi marxistul Nicholas Maduro controlează ţara).

"Statele Unite nu îl pot considera pe Aleksandr Lukaşenko liderul ales legitim al Bielorusiei", a declarat Departamentul de Stat. „Calea de urmat ar trebui să fie un dialog naţional care să ducă în situaţia ca poporul bielorus să se bucure de dreptul de a-şi alege liderii în alegeri libere şi echitabile cu observatori independenţi”.

Declaraţia de nerecunoaştere oficială a fost făcută fără a prezenta nicio dovadă specială sau fermă a presupuselor trucuri electorale. Cu toate acestea, contracandidatul lui Lukaşenko a atras un număr masiv de susţinători în timpul campaniei, fenomen care a contrastat mult cu cele 80% de procente pe care comisia electorală din Bielorusia susţine că le-a câştigat Lukaşenko, care a candidat pentru obţinerea celui de-al şaselea mandat.

Uniunea Europeană a declarat, de asemenea, că nu-l recunoaşte pe Lukaşenko, potrivit unui comunicat postat pe site-ul Consiliului European al UE:

Reamintind Declaraţia Înaltului Reprezentant în numele Uniunii Europene din 11 septembrie, UE reiterează încă o dată că alegerile prezidenţiale din Bielorusia din 9 august nu au fost nici libere, nici corecte. Uniunea Europeană nu recunoaşte rezultatele falsificate ale acestora. Pe această bază, aşa-numita „inaugurare” din 23 septembrie 2020 şi noul mandat revendicat de Aleksandr Lukaşenko nu au nicio legitimitate democratică.

Această „inaugurare” contrazice direct voinţa unor părţi mari ale populaţiei din Bielorusia, exprimată în numeroase proteste paşnice fără precedent de la alegeri şi serveşte doar pentru a aprofunda criza politică din Bielorusia.

Declaraţia a îndemnat bieloruşii să iasă din nou la proteste de masă şi demonstraţii, pe străzile capitalei Minsk fiind chiar şi 100 de mii de persoane. Deseori, violenţele poliţiei politice a lui Lukaşenko au fost foarte dure.

Kremlinul a ridicat vineri miza confruntării cu Occidentul, spunând că afirmaţiile UE şi SUA „contravin dreptului internaţional şi sunt un amestec indirect în treburile interne”.

"Desigur, noi nu salutăm astfel de decizii, luate de mai multe state europene. Credem că aceste decizii contravin dreptului internaţional în general şi constituie amestec indirect în afacerile interne", a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului.