Lukaşenko este învestit în secret. Cancelarii europene refuză să-l recunoască drept preşedinte

Poliţia din Bielorusia a folosit gaze lacrimogene şi a arestat peste 150 de protestatari miercuri, după ce un nou val de proteste împotriva liderului Alexander Lukaşenko a fost generat în urma învestirii acestuia, efectuată în secret.

Câteva mii de protestatari, mulţi purtând steagul roşu-alb, din epoca pre-bolşevică, folosit de opoziţie, au ieşit pe străzile oraşului Minsk şi altor localităţi mari în urma unui anunţ surpriză că Lukaşenko fusese învestit pentru al şaselea mandat în urma alegerilor controversate desfăşurate în 9 august.

În Minsk au izbucnit ciocniri între trupe anti-revoltă şi protestatari, conform grupului Viasna pentru drepturile omului, care a documentat peste 150 de arestări efectuate de poliţia politică a lui Lukaşenko doar în capitală, precum şi în oraşul Brest şi în alte localităţi.

Mai multe ţări europene, inclusiv Germania şi Statele Unite, au reacţionat la învestirea lui Lukaşenko refuzând să-l recunoască pe preşedintele fostului stat sovietic.

"Rezultatele anunţate au fost frauduloase şi nu sunt legitime", a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat la Washington. „Statele Unite nu îl pot considera pe Alexander Lukaşenko liderul ales legitim al Bielorusiei”.

Agenţia de ştiri de stat Belta a transmis că Lukaşenko „a preluat funcţia de preşedinte al Bielorusiei” în timpul unei ceremonii desfăşurate miercuri la Palatul Independenţei.

Ceremonia nu a fost prezentată în direct la televizor, spre deosebire de învestirile anterioare, dar Belta a publicat fotografii ale dictatorului jurând credinţă pe un podium, în costum albastru, cu mâna pe o copie a Constituţiei.

"Nu pot, nu am dreptul să abandonez bieloruşii", ar fi spus Lukaşenko în discursul său inaugural, conform unei transcrieri a remarcilor sale publicate ulterior de cabinetul său.

El a dat vina pe protestele în masă din august, care au scos zeci de mii în stradă, pentru „dezorientarea societăţii” şi a mulţumit forţelor de ordine că au arătat „fermitate”.

Lukaşenko a spus că împreună cu aliaţii săi au „prevenit o catastrofă”, deşi ceremonia din faţa a 700 de invitaţi a atras batjocura criticilor. "Dacă învestirea ar fi fost anunţată în prealabil, 200.000 de manifestanţi s-ar fi adunat în faţa palatului său", a declarat Ales Belyatsky, şeful grupului pentru drepturile omului Viasna, citat de MoscowTimes.

"Unde sunt cetăţenii care sărbătoresc? Unde este corpul diplomatic?", a întrebat activistul opoziţiei şi fostul ministru Pavel Latuşko pe reţelele de socializare.

Miercuri seara, câteva mii de protestatari au ieşit în stradă, unii scandând „Trăiască Bielorusia”, unii dintre ei purtând coroane de carton. Pe una dintre pancardele ţinute de opozanţi, scria „Azi mi-am învestit pisica”, se citea pe o pancartă.

Videoclipurile şi imaginile publicate de Tut.by, una dintre puţinele publicaţii independente din Bielorusia, au arătat poliţiştii acţionând violent împotriva protestatarilor în timp ce aceştia strigau „fasciştii!”. Unii manifestanţi, inclusiv femei, aveau feţe însângerate.

La începutul zilei, rivalul opoziţiei lui Lukaşenko, Svetlana Tihanovskaia, şi-a reiterat pretenţia de a fi adevărata câştigătoare a alegerilor, spunând că „aşa-numita învestire este, desigur, o farsă”.

Reacţia diplomatică a capitalelor occidentale la învestirea secretă a lui Lukaşenko a fost rapidă.

Germania nu-l recunoaşte pe Lukaşenko drept preşedinte al Bielorusiei, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Seibert, adăugând că realegerea sa nu are „legitimitate democratică”.

Alţii, inclusiv ministrul slovac de Externe Ivan Korcok şi omologul danez Jeppe Kofod, au făcut declaraţii similare, la fel ca şi statele baltice, Olanda şi Republica Cehă.

Rusia - cel mai mare suporter financiar şi diplomatic al lui Lukaşenko - nu a făcut niciun comentariu imediat. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis că va trimite trupe pentru menţinerea ordinii şi un împrumut de 1,5 miliarde USD pentru economia bielorusă distrusă de pandemia virusului Wuhan şi criza politică.

Lukaşenko a promis că va rămâne mai aproape de „fratele mai mare” - Rusia - în timpul discuţiilor desfăşurate la reşedinţa preşedintelui rus în staţiunea Soci din Marea Neagră, la jumătatea lunii septembrie.

Putin a cerut de multă vreme unificarea deplină între Rusia şi Belarus, dar Lukaşenko a exclus până acum acest lucru.

În ultima lună, poliţia politică a lui Lukaşenko a reţinut mii de protestatari, existând numeroase rapoarte despre tortură şi abuz în arestul poliţiei, determinând condamnarea internaţională şi avertizări cu sancţiuni din partea UE.

Tihanovskaia, contracandidata lui Lukaşenko, s-a refugiat în Lituania, membru al UE, iar alte personaje marcante ale opoziţiei sunt arestate sau au părăsit ţara.

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene nu au reuşit luni să cadă de acord asupra aplicării de sancţiuni pentru abuzurile în materie de drepturi ale omului.