Rusia intensifică acţiunile pentru a reduce dependenţa de dolar şi sistemul de plăţi american

Vânzările de petrol, gaze şi alte materii prime se efectuează în întreaga lume, în principal în dolari americani, iar noile sancţiuni aplicate de SUA lovesc destul de puternic sectorul energetic al Rusiei.

“Bineînţeles că ne vom intensifica activitatea legată de a substitui importurile, reducerea dependenţei de sistemele de plată americane, a dependenţei de dolar [ca valută de desfăşurare a tranzacţiilor] şi aşa mai departe. Acest lucru devine o nevoie vitală”, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe, Serghei Riabkov, într-un interviu cu revista Mejdunarodnaia Jizn (Internaţional Life) ce a fost publicat luni.

Altfel, “vom depinde mereu de ei”, a adăugat acesta.

Riabkov a precizat în acest interviu că noile sancţiuni impuse de SUA împotriva Rusiei nu îşi vor atinge obiectivele declarate: aplicarea de presiuni asupra Moscovei cu scopul de a pune capăt agresiunii în Ucraina şi de a suspenda sprijinul acordat regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad în conflictul civil de peste 6 ani.

Sancţiunile urmăresc de asemenea să oprească Rusia să interfereze cu alegerile din SUA, dar Moscova a negat că a făcut vreodată acest lucru.

“Rusia nu cedează făcând concesii sub presiune şi, în general, nu face nimic la ordin”, a afirmat Riabkov, repetând opinia premierului rus Dmitri Medvedev că, în cele din urmă, sancţiunile vor întări economia rusă.

“Acest lucru este destul de obişnuit în istoria noastră şi este o metodă tipică de a obţine ceva pozitiv din ceva negativ”, a adăugat el.

Economiştii susţin că sancţiunile au dat o lovitură puternică economiei Rusiei începând cu 2014, contribuind la împingerea ei într-o recesiune adâncă şi apoi blocând recuperarea economică, în ciuda unei uşoare reveniri din recesiune care a început la sfârşitul anului trecut.

Pentru a reduce dependenţa de dolarul american, Rusia a încercat să negocieze plăţile pentru petrolul şi gazul pe care le vinde pe pieţele globale în alte valute decât dolarul şi, în acelaşi timp, a introdus un nou sistem naţional de plăţi pentru a reduce dependenţa de Visa, MasterCard şi alte sisteme de plată occidentale.

Companiile occidentale de cărţi de credit au încetat să furnizeze servicii prin anumite bănci ruseşti după ce SUA a impus sancţiuni împotriva Rusiei din cauza anexării peninsulei ucrainene Crimeea în 2014 şi din cauza implicării în conflictul separatist din estul Ucrainei.

La acea vreme, Kremlinul a introdus propriul său sistem de plăţi numit Mir, care se traduce prin “Lume” sau “Pace” şi este deţinut de Banca Centrală a Rusiei.

“Cardul vostru nu depinde de factorii externi. Creat în Rusia”, susţine un anunţ publicitar pentru cardurile Mir.

Până în prezent, peste 13,9 milioane de carduri Mir au fost emise în Rusia, la aproximativ 10% din populaţia ţării, conform Sistemului Naţional rusesc de Carduri pentru Plăţi.

Peste 380 de bănci care operează în Rusia acceptă aceste carduri, care au fost emise de 120 de bănci. Majoritatea firmelor şi companiilor, inclusiv cafenele, magazine, restaurante şi benzinării acceptă plăţi prin cardurile Mir.

Cardurile Mir sunt de asemenea acceptate în Crimeea, unde băncilor occidentale li se interzice se opereze, conform sancţiunilor impuse de Uniunea Europeană şi SUA.

Riabkov a declarat pentru Mejdunarodnaia Jizn că Rusia s-a obişnuit cu sancţiunile începând cu 2014 şi crede că poate funcţiona în ciuda aplicării lor.

El a precizat că membrii Congresului SUA au votat într-o manieră covârşitoare astfel de restricţii severe asupra comerţului doar din cauza faptului că SUA nu a desfăşurat cu Rusia un volum mare de operaţiuni comerciale.

Riabkov a afirmat că politicienii americani ar fi evitat astfel de penalităţi dure dacă acestea ar fi afectat un număr mare de companii americane care ar fi făcut comerţ cu Rusia.

Comerţul dintre SUA şi Rusia s-a ridicat la valoarea de 38,1 miliarde de dolari în 2013, înainte să fie impuse sancţiunile, şi a scăzut la 20,3 miliarde de dolari în 2014, potrivit biroului reprezentantului SUA pentru comerţ.

Dimpotrivă, comerţul SUA cu Uniunea Europeană s-a ridicat la suma totală de peste 3,6 trilioane de dolari în 2014, iar cel cu China la aproximativ 687 miliarde de dolari, potrivit Census Bureau.