Rusia: Extinderea bazei aeriene NATO din Estonia este provocatoare

Ministerul rus de Externe a declarat că planurile Estoniei de a-şi extinde una dintre bazele sale aeriene, pentru a putea oferi mai mult spaţiu avioanelor NATO, sunt provocatoare.

“În contextul speculaţiilor constante privind necesitatea ca armata alianţei (NATO) şi în special Statele Unite să trimită mai mulţi soldaţi pe flancul său estic, noi vedem aceste pregătiri ca un pas provocator îndreptat înspre destabilizarea situaţiei”, conform unei declaraţii publicate marţi de minister.

Estonia doreşte să extindă baza aeriană Amari, unde NATO îşi amplasează o parte din avioanele sale.

Baza aeriană este folosită pentru patrulele NATO în zona baltică, care urmăresc să protejeze spaţiul aerian al celor trei state baltice Estonia, Letonia şi Lituania în faţa acţiunilor avioanelor ruseşti.

În septembrie 2015, mai multe avioane de luptă F-22 Raptor, produse de compania Lockheed Martin pentru forţa aeriană a Statelor Unite, au fost staţionate la Amari.

NATO şi Rusia şi-au încordat muşchii în regiune, în special în ultimul an, după izbucnirea crizei din estul Ucrainei.

La începutul acestei luni, NATO a finalizat planurile pentru o forţă militară de aproximativ 40.000 de soldaţi, dublul numărului actual, şi pentru crearea a două centre de comandă, în Ungaria şi Slovacia, pe lângă celelalte centre similare create recent în România, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi Bulgaria. Crearea acestor centre a stârnit furia Rusiei.

Relaţiile dintre cele două tabere s-au înrăutăţit şi mai mult după ce Ucraina a lansat operaţiuni militare în aprilie 2014 împotriva forţelor separatiste din regiunile estice Doneţk şi Lugansk. SUA şi aliaţii săi europeni acuză Moscova că susţine cu soldaţi şi arme criza din estul Ucrainei.

Rusia a negat acuzaţiile şi a declarat că susţine populaţia etnică rusă care locuieşte în zonă împotrivă unei suprimări continue a drepturilor lor de către guvernul din Kiev.

Washingtonul a impus sancţiuni împotriva Rusiei datorită implicării sale în conflictul ucrainean, fiind urmată de UE în iulie 2014. Aceste sancţiuni, împreună cu scăderea preţurilor globale la petrol şi devalorizarea rublei, au lovit puternic în economia Rusiei, împingând-o spre recesiune.

Aproximativ 8.000 de persoane, incluzând civili şi soldaţi, au fost ucise până acum în acest conflict, conform unui raport al Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului.