Rusia desfăşoară un război electronic de bruiaj pe teritoriul României, atenţionează Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă

Rusia aparent operează deja printr-un război electronic care este activ inclusiv în zona de Est a României, susţine un raport publicat pe data de 10 mai 2024 de către Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă. Conform raportului, Galaţi, Tulcea şi Constanţa sunt judeţele cele mai vizate de acţiunile de bruiaj ruseşti.

Raportul discută despre pericolul reprezentat de capacităţile avansate de război electronic ale Rusiei la adresa “integrităţii sistemelor GNSS (sistemele globale de navigaţie prin satelit /Global Navigation Satellite System - n.r)”.

Centrul este o instituţie oficială aflată în subordinea Ministerului român al Afacerilor Externe, o structură de expertiză cu sediul la Bucureşti, care operează în sprijinul NATO, al Uniunii Europene şi al partenerilor internaţionali.

De asemenea, raportul, intitulat “Cât de periculoase sunt atacurile electromagnetice ale Federaţiei Ruse pentru apărarea civilă?”, a fost elaborat şi publicat sub coordonarea autorilor Sînziana Iancu şi Paul Mândraş, doi experţi cu pregătire şi experienţă în domeniul militar şi al informaţiilor de apărare.

Totodată, raportul discută despre măsurile de rezilienţă luate în faţa agresiunilor ruseşti, precum sisteme de navigaţie alternative, sisteme de protecţie a GPS sau contramăsuri electronice.

În continuare, redăm câteva fragmente din raport

Recent, presa internaţională şi cea românească au abordat tot mai frecvent problema perturbării sistemelor de navigaţie, în special în regiunea Mării Baltice, precum şi în zona Dobrogei şi Moldovei din România. Chiar dacă perturbarea sistemelor de navigaţie nu este un fenomen nou şi a devenit tot mai evident începând cu 2022, statele baltice au emis mai multe avertismente cu privire la interferenţele GPS, pe care le-au atribuit acţiunilor şi intenţiilor Federaţiei Ruse. Avioanele de linie s-au confruntat cu bruierea semnalelor GPS, mai ales în Orientul Mijlociu (Turcia, Cipru, Israel) şi Europa de Est, de cel puţin 15 ani (Benea, 2024).

Este foarte probabil că Federaţia Rusă să se amestece în sistemele GPS atât din motive ofensive, cât şi defensive. Pe de o parte, Federaţia Rusă îşi testează capacitatea de a paraliza reacţia Europei în caz de criză, iar pe de altă parte încearcă să se protejeze de posibile atacuri cu rachete şi drone (Shevchenko, 2024). Astfel, de curând, au fost emise mai multe ipoteze conform cărora sursa semnalelor de bruiaj ar fi exclava Kaliningrad, situată între Polonia şi Lituania, sau că tehnologia ar fi folosită în zonele de conflict (Siria, Ucraina), în vederea devierii dronelor sinucigaşe de la traseu.

Într-un raport publicat în 2019 de către organizaţia non-guvernamentală C4ADS Innovation for Peace (C4ADS, 2019), privind manipularea GNSS în Federaţia Rusă şi Siria, a fost realizată o analiză detaliată a influenţelor ruseşti în manipularea sistemului de navigaţie. Astfel, în perioada 2016-2019 au fost identificate peste 9 883 de cazuri suspecte de falsificare a GNSS (spoofing) în zece locaţii diferite din Federaţia Rusă, inclusiv în teritoriile ocupate şi în instalaţiile militare din afara statului rus.

Aceste cazuri au afectat în mod semnificativ 1 311 sisteme de navigaţie ale navelor civile (C4ADS, 2019, p.3). Domeniul de aplicare şi amploarea acestor activităţi sunt mai largi şi mai diverse decât cele preconizate, raportul oferind detalii extinse cu privire la locaţiile afectate. Astfel, a fost subliniată o corelaţie puternică între deplasările preşedintelui rus şi manipularea semnalelor GNSS, precum şi utilizarea manipulării GNSS pentru protejarea obiectivelor strategice (C4ADS, 2019, p.18).

Activităţi de spoofing au fost identificate în Marea Neagră, de-a lungul coastelor ruseşti şi Crimeii, precum şi în zonele active de conflict controlate de Federaţia Rusă, în special în Siria, pentru blocarea accesului străin în spaţiul aerian.

Ulterior, într-un alt raport, publicat de Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA) în septembrie 2023, reprezentanţii organizaţiei au menţionat Marea Neagră, zona de sud-est a Mediteranei, Orientul Mijlociu şi regiunea arctică drept zone frecvent afectate de bruiajul GPS. Recent, într-un articol publicat în aprilie 2024 de The Times, în perioada august 2023 – martie 2024, aproximativ 46.000 de aeronave au raportat interferenţe ale semnalului GPS în regiunea baltică (Xie, 2024).

Potrivit hărţilor GPSJAM (o platformă online care creează hărţi ale zonelor unde semnalul a fost slab în funcţie de precizia navigaţiei), sistemele de navigaţie după care se ghidează avioanele au fost afectate frecvent, în ultima lună, în Dobrogea şi în unele judeţe ale Moldovei (cf. Figura 2). Harta creată de GPSJAM arată că hexagoanele verzi semnifică faptul că 98% dintre aeronavele care au survolat teritoriul României au raportat o precizie bună. Cele galbene indică o precizie redusă pentru 2-10% dintre avioane, iar cele roşii arată că mai mult de 10% dintre aeronave au raportat probleme de precizie în navigaţie. În ultimele 30 de zile, conform hărţilor GPSJAM, aproape zilnic, unele părţi ale Dobrogei sunt evidenţiate în roşu, ceea ce înseamnă că aeronavele care au traversat aceste zone au semnalat semnale slabe de navigaţie.

La data de 03 mai 2024, zonele de pe teritoriul românesc în care se arată o perturbare masivă a sistemelor de navigaţie aeriană sunt cu precădere cele de graniţă, în localităţile Galaţi, Bacău, Iaşi, dar şi în Constanţa. La data de 02 mai 2024, Bacău, Galaţi, Tulcea şi Constanţa sunt “înroşite”. Exceptând zilele de 15, 21 şi 22 din luna aprilie, când şi Bacăul a fost inclus pe harta roşie a interferenţelor sistemului GPS, Galaţi, Tulcea şi Constanţa sunt cele mai vizate, fiind aflate în “zona roşie” a hărţii. În perioada 09-10 aprilie 2024, au apărut semnale de interferenţe GPS şi în zona Iaşi.

Războiul electronic, care implică utilizarea semnalelor electromagnetice pentru a identifica, intercepta şi perturba operaţiile adversarului, a devenit un element central al invaziei Federaţiei Ruse în Ucraina, afectând însă şi statele NATO. Implementarea dispozitivelor de bruiaj GPS în zonele de coastă ale Mării Negre şi Mării Baltice compromite securitatea şi funcţionarea optimă a porturilor, generând riscuri de falsificare a sistemelor de telecomunicaţii şi, în cazuri mai grave, conducând la coliziuni între nave. Acest lucru perturbă procedurile de încărcare şi descărcare a mărfurilor, având potenţialul de a genera pierderi de ordinul sutelor de milioane de euro. Mai mult, bruiajul poate afecta dronele şi aeronavele care operează în aceste zone, compromiţând astfel siguranţa aeriană şi maritimă în regiune.

Falsificarea GPS / spoofing a apărut ca o problemă semnificativă în ultima perioadă, cu deosebire în proximitatea Mării Negre. Problema a căpătat amploare în iunie 2017, când mai multe nave au documentat poziţii GPS neobişnuite, sugerând că se aflau la un aeroport din Istanbul, fapt imposibil fizic. Acest incident a determinat anchete privind istoricul falsificării GPS, metodologiile utilizate şi strategiile de detectare şi prevenire. Geollect, o companie de informaţii geospaţiale, a identificat un model constant de semnale falsificate legate de entităţi guvernamentale ruseşti.

Această formă de interferenţă a semnalelor poate perturba sistemele de ghidare GPS ale dronelor şi armamentului de precizie fabricat de SUA şi NATO, reprezentând o ameninţare gravă atât pentru operaţiile militare, cât şi pentru cele civile (The Maritime Executive, 2023). Federaţia Rusă demonstrează o expertiză semnificativă în războiul electronic de acest tip, cu numeroase incidente de falsificare a semnalelor GPS înregistrate în apropierea teritoriilor ruseşti şi a zonelor controlate de Federaţia Rusă, situate în vecinătatea Mării Negre. Dat fiind că transmiţătorul unei nave comunică poziţia sa bazată pe datele GPS, un atac generalizat de falsificare a acestor semnale poate distorsiona poziţia raportată, generând rezultate cel puţin derutante (The Maritime Executive, 2023).

Astfel, în 2021, trei nave de război ale NATO au avut poziţiile falsificate în largul coastei Crimeii anexate de Federaţia Rusă. Mai exact, în iunie şi iulie 2021, trei nave de război NATO - USS Defender a Marinei Regale, USS Ross a Marinei SUA şi o navă a Marinei Regale Olandeze şi-au avut locaţiile falsificate în poziţii în largul coastei Crimeii (Sutton, 2021). În acelaşi timp, unui număr considerabil de nave comerciale de pe coasta sudică a Ucrainei i s-a falsificat, de la distanţă, poziţia în apele de coastă ale Crimeii, inclusiv prin trasarea electronică a simbolului “Z” distinct, simbolizând atât sprijinul pentru incursiunea rusă, cât şi o manevră deliberată de război psihologic pro-rus care să diminueze sprijinul pentru contraofensiva ucraineană.

Printre măsurile de rezilienţă într-un peisaj marcat de un pericol constant şi, implicit, de nevoia anticipării unor astfel de acţiuni cu efecte potenţial majore, ar putea fi luate în calcul şi următoarele:

1. Sisteme de navigaţie alternative: Implementarea unor sisteme de navigaţie inerţiale sau de referinţă terestră, care nu depind de GPS, ar permite menţinerea operaţiunilor în cazul bruiajului semnalului GPS.

2. Sisteme de protecţie GPS: Dezvoltarea şi adoptarea de sisteme care pot detecta şi atenua bruiajul GPS, inclusiv filtre de frecvenţă şi software care pot identifica şi elimina semnalele interferente.

3. Diversificarea surselor de semnal: Folosirea mai multor sisteme de navigaţie prin satelit, cum ar fi GPS, Galileo, Glonass şi beidou, poate creşte rezilienţa, deoarece bruiajul unui singur sistem nu ar dezactiva complet navigaţia.

4. Măsuri diplomatice şi legale: Colaborarea între ţările afectate pentru a presa diplomatic şi juridic Federaţia Rusă în vederea reducerii acestor practici.

5. Contramăsuri electronice: Dezvoltarea de tehnologii şi tactici militare pentru detectarea şi contracararea echipamentelor de bruiaj inamice, inclusiv misiuni dedicate pentru neutralizarea acestor sisteme pe câmpul de luptă.

6. Sporirea conştientizării şi instruirea: Instruirea personalului civil şi militar pentru a identifica şi gestiona interferenţele în sistemele de navigaţie şi comunicare, inclusiv implementarea procedurilor alternative în caz de bruiaj.

7. Creşterea redundanţei şi diversificarea tehnologiilor de recepţie a semnalelor GNSS: Prin utilizarea simultană a mai multor tehnologii de recepţie GNSS, cum ar fi combinaţia între GPS, Galileo şi GLONASS, se poate reduce dependenţa de un singur sistem şi se poate îmbunătăţi precizia şi fiabilitatea în determinarea poziţiei.

8. Implementarea sistemelor RAIM (Receiver Autonomous Integrity Monitoring): Aceste sisteme permit receptorilor GNSS să verifice integritatea semnalelor primite şi să detecteze orice anomalii sau tentative de spoofing, oferind astfel un nivel suplimentar de securitate şi fiabilitate.

9. Utilizarea sistemelor de augmentare la sol şi prin satelit (SBAS şi GBAS): Aceste sisteme furnizează corecţii de semnal şi informaţii despre integritate care pot ajuta la îmbunătăţirea preciziei şi fiabilităţii sistemelor GNSS, chiar şi în prezenţa interferenţelor.

10. Integrarea tehnologiilor Quantum: Dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor de navigaţie cuantică, care folosesc proprietăţi cuantice pentru determinarea poziţiei şi a timpului, ar putea oferi o alternativă robustă şi greu de perturbat faţă de sistemele tradiţionale GNSS.

11. Fortificarea şi securizarea infrastructurii critice de telecomunicaţii: Protejarea fizică şi cibernetică a infrastructurilor care susţin serviciile GNSS şi GNSS augmentate poate reduce riscul de sabotaj sau interferenţă.