Rusia construieşte bariere de sârmă ghimpată în Georgia, susţin observatorii UE

Tina Bidzinaşvili şi soţul ei au cules mere, gutui şi piersici din livada din spatele casei lor încă din anii Perestroikăi, atunci când livada le-a fost oferită de către cooperativa locală drept recompensă pentru munca grea depusă. Recent însă, într-o dimineaţă, femeia s-a trezit cu grăniceri ruşi înarmaţi construind bariere de sârmă ghimpată în jurul unei părţi a livezii, scrie joi The Guardian.

Grănicerii i-au explicat că, deşi casa sa aparţine satului georgian Gugutiankari, livada se află în schimb pe teritoriul Osetiei de Sud, o mică provincie considerată drept parte a Georgiei de către comunitatea internaţională, dar care, de la războiul ruso-georgian din 2008, este recunoscută de către Rusia ca independentă.

Amplasarea sârmei ghimpate de către grăniceri este parte a unui proces de 'trasare a graniţelor', în cadrul căruia observatorii UE pretind că au fost ridicaţi aproximativ 40 de kilometri de garduri sau bariere de sârmă ghimpată, echipate cu camere de supraveghere hi-tech montate pe stâlpi. Gardurile urmează o graniţă administrativă din perioada sovietică, niciodată pusă în practică până acum, care trece prin sate, şi, în unele cazuri, chiar prin casele oamenilor.

Recent, acţiunile grănicerilor ruşi au beneficiat de atenţia subită a Georgiei, unde duminică au loc alegeri prezidenţiale. Localnicii susţin că gardurile sunt construite de luni de zile, însă pe măsură ce se apropie ziua scrutinului politicienii îşi dau seama că o atitudine dură împotriva Rusiei este importantă, aşa că se grăbesc să călătorească în satele afectate şi să îşi demonstreze solidaritatea.

Politicienii georgieni susţin că procesul de construire a frontierei face parte dintr-o politică din ce în ce mai provocatoare a Moscovei faţă de Georgia - în pofida victoriei în alegeri, cu un an în urmă, a lui Bidzina Ivanişvili, un oligarh miliardar care a făcut avere în Rusia şi care a promis să îmbunătăţească relaţiile ţării cu vecina sa din nord.

Pe de altă parte, ambele părţi ale frontierei sunt militarizate - în pofida faptului că acordul de încetare a focului interzice acest lucru - ceea ce sporeşte temerile că o mică neînţelegere sau încăierare ar putea declanşa un conflict mai amplu. De partea georgiană, bărbaţi înarmaţi în uniforme militare păzesc o bază camuflată, în cimitirul de la Zemo-Nikozi, pe dealurile din apropierea capitalei Osetiei de Sud, Ţhinvali, iar ecusoanele lor de poliţişti, ataşate uniformei militare, nu mai păcălesc pe nimeni. De partea Osetiei de Sud, Rusia a construit 19 baze de grăniceri. Deşi tehnic nu sunt soldaţi, poliţiştii de frontieră sunt puternic înarmaţi şi aparţin serviciului federal de securitate al Rusiei, FSB.

O misiune de monitorizare a Uniunii Europene, instituită pe baza acordului de încetare a focului care a pus capăt războiului, patrulează de-a lungul frontierei unde Rusia construieşte garduri de sârmă ghimpată. Cu toate acestea, în realitate, observatorii UE au prea puţină putere, în condiţiile în care aceştia sunt neînarmaţi şi nu li se permite accesul în partea sud-osetină. În schimb, ei se deplasează zi de zi în Land Cruiser-uri blindate de-a lungul drumurilor prăfuite pe partea administrată de Tbilisi, pentru a raporta despre situaţia noilor construcţii.