Rusia ar putea să-şi mute radarul din Azerbaidjan în Armenia

Rusia ar putea să renunţe la staţia sa de radiolocaţie din Azerbaidjan şi să o mute în Armenia, mai aproape de graniţele cu ţări membre ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi de noul sistem de radiolocaţie amplasat cu o lună în urmă în munţii Taurus din Turcia, informează cotidianul austriac Der Standard.

Criza ruso-americană din jurul sistemului antirachetă desfăşurat în Europa, o 'criză-cadou' din partea fostei Administraţii a lui George W.Bush, este în continuare departe de a fi soluţionată. Mai degrabă invers: revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin amplifică retorica îndreptată împotriva scutului antirachetă şi a radarelor, comentează cotidianul.

Pentru Armenia, noul sistem de radiolocaţie al Armatei ruse ar fi un lucru bun din punct de vedere al securităţii sale politice: în acest mod, ar putea fi majorată importanţa strategică a unei ţări aflate în izolare (doi dintre cei patru vecini ai Armeniei ţin graniţele închise). În afară de aceasta, Rusia ar asigura, în rol de protector, o oarecare garanţie suplimentară în cazul unui nou război cu Azerbaidjanul, o ţară bine înarmată. Este destul de probabil că într-o asemenea situaţie armata rusă se va amesteca în conflict de la baza militară Gyumri situată la graniţa turco-armeană. Cu toate acestea, nu există convingerea absolută că Rusia va lua exclusiv partea Armeniei: mai degrabă este posibilă o obligare timpurie la pace, într-un stadiu mai puţin avansat al conflictului, opinează Der Standard.

Drept motiv pentru renunţarea Rusiei la staţia de radiolocaţie din Gabala, situată în Azerbaidjan, cotidianul austriac menţionează majorarea preţului pentru închirierea bazei militare, lucru anunţat încă de la mijlocul lunii februarie de ministrul-adjunct al apărării al statului azer. După cum precizează Der Standard, preţul ar urma să crească de la 7 la 300 de milioane de dolari. Autorul aminteşte că înainte Moscova îşi făcuse publică intenţia de a demola staţia de radiolocaţie de la Gabala, de a construi în locul ei o nouă staţie de radiolocaţie şi de a cumpăra cele 250.000 de hectare de teren pe care este amplasată baza militară.

Din Azerbaidjan au parvenit deja plângeri în legătură cu penuria de informaţii cu privire la staţia de radiolocaţie, inclusiv despre numărul de soldaţi ruşi care se află la bază şi despre obiectivele pe care le monitorizează aceştia, subliniază Der Standard. În afară de aceasta, noua staţie de radiolocaţie, opusă NATO, va implica ţara într-o confruntare între Est şi Vest, confruntare care contravine intereselor statului azer, atenţionează reprezentanţi ai Azerbaidjanului.

Acordul privind închirierea de către armata rusă a staţiei de radiolocaţie de la Gabala expiră anul acesta.