Rusia ar putea contracara cu baterii antirachetă 'Iskander' la expansiunea NATO în Est (expert militar rus)

Rusia ar putea amplasa complexe de rachetă 'Iskander' în enclava sa europeană, Kaliningrad, în cazul în care Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) va decide să-şi consolideze poziţiile în Europa de Est, a declarat generalul-locotenent rus Evgheni Bujinski, fostul şef al departamentului pentru acorduri internaţionale al Ministerului Apărării al Rusiei, informează RIA Novosti.

'Rusia este o putere nucleară. Dacă va exista activitate (din partea NATO), vom trimite o divizie de (baterii antirachetă) 'Iskander' în regiunea Kaliningrad', a declarat Bujinski miercuri, pentru agenţia de presă rusă.

În opinia expertului, intenţia NATO de a-şi consolida prezenţa militară în Europa de Est constituie doar o parte din războiul informaţional pe care îl duc Rusia şi SUA ca urmare a situaţiei din Ucraina, iar un pericol real la adresa securităţii Rusiei nu există.

'Nu cred că există pericolul izbucnirii unui conflict militar între Rusia şi NATO pe teritoriul Europei, cu utilizare de grupări terestre. Nu există niciun pericol pentru Federaţia Rusă, acesta este un război informaţional', a subliniat Bujinski.

La rândul său, vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare din cadrul Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Frânt Klinţevici, a declarat pentru RIA Novosti că, după toate probabilităţile, NATO va aproba decizia de a-şi amplasa în regim permanent trupe pe teritoriul Europei de Est, decizie care 'va provoca un amplu scandal'.

Cu toate acestea, potrivit lui Klinţevici, Rusia intenţionează să le explice 'pe cale diplomatică' autorităţilor acestor ţări că 'amplasarea pe teritoriul lor a unor obiective ale NATO le transformă automat în ţinte'. 'Un obiectiv (militar) serios pe teritoriul Lituaniei, orice muniţie nucleară modernă înseamnă, practic, că Lituania nu există, iar acest lucru constituie o problemă serioasă pentru această ţară şi politicienii săi', este de părere deputatul rus.

În opinia lui Dmitri Sablin, membru al Comisiei pentru apărare şi securitate din cadrul Consiliului Federaţiei (camera superioară), deocamdată nu există necesitatea unor măsuri simetrice din partea Rusiei. 'Forţele noastre militare vor lua decizia privind o reacţie de răspuns doar la acţiuni concrete ale NATO'.

Potrivit lui Sablin, declaraţiile 'secretarului general al NATO arată că măştile sunt date definitiv jos', chiar dacă 'şi înainte era evident că amplasarea de sisteme antirachetă în Europa de Est dezvăluia deja intenţia NATO de a se extinde spre Est'.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a declarat că promisiunea de a nu amplasa în regim permanent trupe ale Alianţei în noile ţări membre nu mai funcţionează 'atunci când se schimbă nivelul de ameninţare'.

În decembrie anul trecut, încă înainte de tensionarea relaţiilor dintre Rusia şi Occident, Vladimir Putin declara că o decizie privind desfăşurarea de baterii antirachetă 'Iskander' în Kaliningrad nu a fost încă luată. Potrivit declaraţiei de la acea dată a lui Putin, 'nu este nevoie să fie nimeni apărat, pur si simplu nimeni nu trebuie provocat la acţiuni de răspuns'.