“Ruleta rusească” - Centriştii francezi au dureri de cap după ce Macron a anunţat dizolvarea Parlamentului

Premierul Franţei, Gabriel Attal, privea în faţă cu braţele încrucişate, în timp ce un alt ministru îşi acoperea faţa cu mâinile, în timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a adunat duminica trecută la Elysee principalele figuri guvernamentale pentru a face anunţul şocant că va dizolva Parlamentul şi va convoca alegeri legislative anticipate în urma victoriei în alegeri a partidului lui Marine Le Pen. Starea de spirit, a spus Attal, era "gravă", potrivit The Guardian.

O înaltă figură centristă a declarat săptămâna aceasta că nu au dormit cum trebuie de la anunţul unei campanii care va fi cea mai scurtă din istoria modernă a Franţei, de abia trei săptămâni. Unii susţinători ai partidului au spus că lumea lor a fost dată peste cap. "Vom merge acolo şi vom face tot ce ne stă în putinţă", a declarat un ministru al guvernului.

Adversarii lui Macron de stânga au considerat că este o nebunie totală convocarea bruscă a alegerilor parlamentare într-un moment în care sprijinul pentru Adunarea Naţională (RN), de extremă dreapta şi anti-imigraţie, este la cel mai ridicat nivel din istorie. Mai mulţi politicieni au spus că Macron joacă la ruleta rusească.

Partidul Adunarea Naţională al lui Le Pen a fost fondat sub numele de Frontul Naţional de către tatăl ei, Jean-Marie Le Pen. Timp de zeci de ani a fost considerat un pericol pentru democraţie, care promova opinii rasiste, antisemite şi antimusulmane, dar la alegerile europene de săptămâna trecută a obţinut un procent record de 31,4% din voturile francezilor. Acesta a fost dublu faţă de scorul obţinut de centriştii lui Macron, care se află la cel mai scăzut nivel. De asemenea, sprijinul lui Le Pen este din ce în ce mai uniform distribuit - partidul său a ajuns în fruntea voturilor în peste 90% dintre comunele din Franţa.

Predicţia următorului rezultat este complexă, dar sondajele sunt de acord asupra tendinţei generale: extrema dreaptă ar putea obţine câştiguri masive şi istorice, trecând de la 88 de locuri la peste 200, ceea ce i-ar putea permite să intre la guvernare. Un front unit al partidelor de stânga ar putea ajunge pe locul al doilea. Grupul centrist al lui Macron, fondat în 2016 ca o reinventare radicală a peisajului politic francez şi care a promis să revigoreze politica şi să frâneze atracţia extremei drepte, ar putea pierde o mare parte din locurile sale şi ar putea ajunge pe un loc trei, la distanţă. La final, nu ar putea exista o majoritate parlamentară absolută.

Pe fondul nedumeririlor cu privire la motivul pentru care au fost convocate alegeri, Macron s-a descris ca fiind un "optimist de neclintit" care a fost "implicat pentru a câştiga". El a spus că are încredere că alegătorii francezi vor face acum o distincţie între a-şi exprima furia la urne în alegerile europene şi a risca să aibă un guvern extremist în Franţa, care, în opinia sa, ar distruge coeziunea societăţii şi ar distruge economia. El a spus că este convins că un număr mare de francezi nu se "recunosc în această febră extremistă" şi că vor vota pentru a salva zona de centru.

Un membru al anturajului lui Macron a declarat că alegerile anticipate au fost în mod cert "brutale" pentru parlamentarii săi centrişti, dintre care mulţi sunt deja în campanie pentru a-şi salva locurile, dar că au fost "necesare" şi "raţionale". Macron, după o înfrângere în alegerile europene în faţa extremei drepte şi doi ani agitaţi fără majoritate absolută în Parlament, nu putea continua fără să asculte poporul, a spus sursa.

Macron a susţinut săptămâna aceasta că ar putea să realizeze un nou guvern de coaliţie largă de centru dacă i s-ar alătura mai mulţi politicieni din dreapta tradiţională şi din stânga social-democrată. Dar această formă de coaliţie s-a dovedit imposibilă de la realegerea lui Macron în 2022, când centriştii săi au pierdut majoritatea absolută în Parlament.

În timp ce comemorările din ziua Z în Normandia au avut un impact asupra alegerilor din Marea Britanie, cu o dispută legată de plecarea timpurie a lui Rishi Sunak de la ceremonii, se pare că prezenţa recentă a lui Macron la o săptămână de comemorări pe coasta Normandiei l-a făcut să creadă că relaţia sa cu poporul francez nu este atât de tensionată pe cât sugerau mulţi.

În Bayeux, după un discurs în semn de omagiu adus generalului Charles de Gaulle, el şi-a dat jos jacheta pentru o plimbare neobişnuit de lungă printre localnicii care i-au cerut să semneze autografe şi să pozeze pentru selfie-uri. Echipa sa se aştepta la 800 de persoane, dar au venit 3.000. Mulţimea era acolo pentru a marca evenimentul memorial mai degrabă decât pentru politica naţională, dar anturajul lui Macron a crezut că aceasta a arătat că există mai puţină ură personală faţă de preşedinte decât a lăsat să se înţeleagă presa franceză.

Şi totuşi, starea de spirit în Franţa este tensionată. Ratingurile de încredere ale lui Macron au scăzut, iar alegătorii de centru-stânga l-au abandonat la alegerile europene, acuzându-l că a virat spre dreapta cu o lege privind imigraţia şi că a impus o creştere a vârstei de pensionare. Macron a susţinut că sondajele au arătat că majoritatea oamenilor aprobă decizia sa de a convoca alegeri anticipate. Dar sondajul realizat de CSA a arătat că 57% dintre respondenţi doresc ca Macron să demisioneze dacă centriştii săi sunt învinşi la vot.

Preşedintele insistă că nu va demisiona. Chiar dacă partidul Adunarea Naţională ar reuşi să facă faţă provocării abrupte de a obţine o majoritate absolută în Parlamentul francez şi de a forma un guvern cu liderul lor de 28 de ani, Jordan Bardella, în calitate de prim-ministru, Macron ar putea rămâne preşedinte pentru încă trei ani şi ar putea fi în continuare responsabil de apărare şi politică externă. Cu toate acestea, el ar pierde controlul asupra agendei interne, inclusiv asupra politicii economice, securităţii, imigraţiei şi finanţelor.

Macron a oferit un spectru larg de idei de campanie în această săptămână, de la convocarea unei consultări naţionale privind secularismul în Franţa până la interzicerea telefoanelor mobile pentru copiii sub 11 ani. El a avertizat că Franţa se confruntă cu o alegere între centrii săi "sau extremele", spunând că în Franţa există două extreme, pe care le-a numit extrema dreaptă şi extrema stângă. El a spus că partidul de stânga France Unbowed al lui Jean-Luc Melenchon este extremist şi a avertizat alte partide de stânga împotriva unei alianţe electorale care să îl includă. Dar această alianţă ar putea obţine un scor mai mare în alegerile anticipate decât centrii lui Macron.

"Va fi foarte dificil pentru centrişti", a declarat Stewart Chau, director de sondaje la Vérian Group. El a spus că opinia publică a văzut decizia lui Macron de a dizolva Parlamentul şi de a convoca alegeri mai puţin ca pe un act de curaj, ci mai degrabă ca pe "un piroman care se joacă cu focul".