Romii din Franţa se folosesc de activităţi caritabile fictive ca să adune bani sau să-i fure pe binevoitori
Delincvenţa românească a explodat în capitala Franţei, determinând poliţiile franceză şi română să colaboreze strâns în teren, relatează site-ul francez valeursactuelles.com, într-un amplu reportaj despre activitatea unei patrule binaţionale.
Prima oprire a patrulei franco-române este o tabără formată din circa 40 de cocioabe din lemn şi tablă, cu acoperişuri din ţevi unite unele de altele, în apropiere de ieşirea spre Aubervilliers. Aproape 150 de persoane trăiesc de peste un an în această cloacă plină de gunoaie şi de epave de maşini, unde vizitatorii străini nu sunt bineveniţi.
Această tabără de romi nu este singura din Paris, dar este cea mai mare. În pădurile Vincennes şi Boulogne, piaţa Bastiliei, a Republicii, parcurile Richard-Lenoir şi Jules-Ferry, precum şi numeroase zone virane sau de la periferie în aceste ultime luni s-au instalat tabere, au fost demolate, pentru ca apoi să se instaleze câteva sute de metri mai departe. Cea de pe strada Émile-Bollaert este în aşteptarea unui verdict de expulzare a ocupanţilor, iar decizia ar putea interveni vineri.
'Această tabără este cea din care provin cei arestaţi pe Champs-Élysées. Este un adevărat punct negru, puţine asociaţii reuşesc să colaboreze cu ei', a declarat Messaouda Charuel, responsabil pentru afaceri sociale al primăriei pentru arondismentul al XIX-lea. Oficialul francez recunoaşte dificultatea misiunii cu care se confruntă autorităţile. 'Ne aflăm în faţa unei realităţi pe care nu o putem lăsa să se permanentizeze. Dar lucrăm cu picătura. Găsirea de locuinţe este complicată, iar rata de integrare foarte scăzută. Romii nu vor să se integreze, cu excepţia câtorva cupluri tinere, foarte rare. Pentru restul, este o structură de clan, autarhică', susţine ea.
Problemă recurentă de mai mulţi ani, taberele de romi s-au înmulţit în ultimele 18 luni, ducând la o explozie a delincvenţei asociate cu persoane de naţionalitate română, în special minori. Prezentate de prefectul poliţiei, Michel Gaudin, în faţa consiliului local din Paris în decembrie, cifrele sunt fără drept de apel, consideră publicaţia Valeurs actuelles. 'Între 2008 şi 2010, delincvenţa română la Paris s-a triplat. În primele opt luni ale anului, aceasta a crescut cu 107% şi am reţinut 5.894 de români la Paris. Aceşti delincvenţi, în majoritatea timpului itineranţi, şi-au diversificat acţiunea: cerşetorie agresivă, escrocherie prin aşa-zise activităţi de caritate, furt, jocuri de noroc, proxenetism, jaf şi tăinuire', a relatat oficialul francez.
Însărcinat cu problema romilor în cadrul Direcţiei de securitate pentru aglomerarea pariziană (DSPAP), comisarul de divizie Gilles Beretti confirmă caracterul lucrativ al acestor activităţi ilegale ale romilor: 'Unii tineri delincvenţi se laudă că pot fura între 1.000 şi 2.000 de euro pe zi prin forţarea distribuitoarelor automate de bilete. Chiar simpla cerşetorie le aduce între 40 şi 80 de euro pe zi. Când afli că echivalentul câştigului minim al unui astfel de individ este de 200 de euro pe lună, atunci înţelegi că renunţă dificil la aceste practici. Un cerşetor nu este niciodată singur, el este află la capătul unui lanţ.'
Practic, atrage atenţia politicianul francez Éric Hélard, din cadrul Nouveau Centre, 'nu este vorba despre a reprima cerşetoria, ci despre a ataca filierele mafiote care exploatează această mizerie'. Pentru a găsi o soluţie la această problemă, Franţa şi România au pus la cale un program de cooperare. Din luna mai, şase agenţi de legătură români, printre care trei femei, au venit în Franţa să le dea o mână de ajutor colegilor francezi în domeniul analizei de date şi al informaţiilor.
Lor li s-au alăturat în noiembrie 25 de poliţişti destinaţi muncii de teren. 'Este vorba cu adevărat de cooperare poliţienească, aşa cum este cea cu spaniolii pentru ETA. Ne ajută să-i identificăm pe autori, să reconstituim filierele, reţelele', explică Philippe Caron, director adjunct al DSPAP. Iniţiativa este favorizată de încrederea dezvoltată între prefectul Parisului şi Marian Tutilescu, în prezent secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne român şi fost prefect de Bucureşti.
Plasaţi sub autoritatea ambasadei României, poliţiştii români fac echipă cu colegii lor francezi, care păstrează responsabilitatea operaţională şi le cedează celorlalţi ştafeta doar atunci când sunt efectuate interogatorii. Practic, misiunea poliţiştilor români este dublă - pe de o parte ei trebuie să colaboreze cu autorităţile franceze, iar pe de alta să efectueze acţiuni de prevenire în rândul compatrioţilor lor care comit delicte, de multe ori minori aflaţi într-o situaţie de constrângere.
Printre infracţiunile descoperite frecvent la Paris de echipele mixte franco-române se află şi escrocheria prin aşa-zise activităţi caritabile. Tinere între 15 şi 30 de ani prezintă false petiţii cu scop umanitar, sperând să adune ceva bani sau chiar câteva adrese şi semnături. 'Când sunt mai multe, ele îşi înconjoară victimele şi mizează pe distragere pentru a fura poşete, portofele sau telefoane', povesteşte unul dintre poliţiştii care participă la acţiune.
După ce li se confiscă foile şi pixurile şi cei câţiva euro pe care tocmai au reuşit să-i sustragă de la un cuplu de turişti, tinerele sunt interogate de poliţiştii români, care le solicită date precum nume, vârstă, data sosirii în Franţa, situaţie locativă, copii în îngrijire etc. 'Prin intermediul acestor interogatorii reuşim să-i descoperim pe cei care mint şi să reconstituim reţelele. Ştim că fetele care operează, de exemplu, în Cartierul latin provin din oraşul Videle, din sudul României', a declarat un poliţist român. Este o muncă de furnică, însă începe să-şi arate roadele, comentează Valeurs actuelles.
După zece minute, femeile sunt eliberate şi li se spune să părăsească locul. Poliţiştii nu îşi fac însă prea multe iluzii. 'S-ar putea ca în două ore să se întoarcă aici', se confesează o poliţistă. Este un joc de-a şoarecele şi pisica?, se întreabă publicaţia franceză. 'Poate că da, recunoaşte un poliţist. Adevăratele soluţii nu se pot găsi la nivelul nostru. Dar prin patrulare şi control se ajunge la liniştirea unor sectoare şi poate contribuim la destructurarea unora dintre reţele'.
