Românii, pe locul doi ca cititori de cărţi la Milano
alte articole
Românii se situează pe locul doi ca cititori de cărţi la Milano, după peruani, care sunt cei mai mari cititori, în timp ce o adevărată revelaţie o reprezintă chinezii, potrivit profesorului Alessandro Terreni de ''Cultură italiană pentru străini'' din cadrul Universităţii de Studii din Milano, care a acordat un interviu pe tema lecturilor imigranţilor cotidianului La Repubblica.
Ce citesc imigranţii de la Milano? Răspunsul este conţinut în anuarul tradiţional ''Tirature 2013'' al Fundaţiei Arnoldo şi Alberto Mondadori, care îl publică împreună cu revista ''Il Saggiatore'' şi avându-l curator pe Vittorio Spinazzola, profesor emerit de literatură italiană contemporană la Universitatea de Studii din Milano.
Potrivit La Repubblica, un observator privind producţia de carte şi multimedia este esenţial pentru a înţelege cum stă şi cum evolează industria editorială. Profesorul Terreni a reconstituit într-un capitol al anuarului ''Tirature 2013'' ''lecturile imigranţilor'', folosind datele Serviciilor bibliotecare ale municipalităţii Milano.
Solicitat să comenteze faptul că nu există multe studii de acest tip, Terreni a precizat: 'Centrul pentru carte şi lectură, cu sediul la Roma, publică în fiecare an 'L'Italia dei libri' (Italia cărţilor), o analiză detaliată, dar limitată la italieni. De zece ani predau italiana în şcoli private pentru imigranţi, pe lângă universitate, în cadrul cursului de obţinere a unei diplome în 'Mediere lingvistică şi culturală'. Am fost interesat să studiez aspectul mai puţin cunoscut al consumului cultural, fără clişee sau polemici politice. Cele 24 de biblioteci de cartier din Milano înregistrează împrumuturile de cărţi pe bază de naţionalitate''.
În ceea ce priveşte comunităţile implicate, profesorul italian a explicat că cetăţenii străini majoritar prezenţi în oraş aparţin unui număr de şapte cetăţenii: filipinezi (37.000), egipteni, chinezi, peruani, srilankezi, ecuadorieni şi români (12.700), urmaţi de marocani, ucraineni şi albanezi. În general, 3.802 imigranţi sunt inscrişi la împrumuturi din biblioteci, care au cerut 20.204 de împrumuturi de cărţi (date din 2011).
Care sunt lecturile celor care nu au italiana drept limbă maternă? 'Sunt interesaţi de texte de legislaţie, cum ar fi permisul de şedere, sau de igienă şi îngrijire a copiilor, cum să aibă grijă de copii şi persoane în vârstă, ceea ce sugerează că este vorba de îngrijitoare. Dar în clasificarea genului de lectură pe primul loc, lucru care m-a surprins, se află literatura: 51% dintre străini citesc romane în limba italiană, la distanţă minimă de italieni în proporţie de 61%', a explicat Terreni.
Solicitat să dea câteva titluri de cărţi, profesorul italian a precizat: ''Autorii aleşi şi faptul că manualele de studiat italiana nu au acelaşi succes ca literatura mă determină să spun că este vorba de generaţiile a doua şi a treia de imigranţi ghidaţi în lecturile lor de şcoli. Pirandello cu romanul său 'Il fu Mattia Pascal' (Răposatul Mattia Pascal). Pe locul doi se situează 'Se questo e un uomo' (Mai este oare acesta un om?) de Primo Levi. Printre primii 20 de scriitori italieni cei mai citiţi se situează clasicii: Ghepardul (Giuseppe Tomasi di Lampedusa), Il Giardino dei Finzi-Contini (Grădinile Finzi-Contini, Giorgio Bassani) sau Leonardo Sciascia cu 'Il giorno della civetta' (Ziua cucuvelei), I Promessi Sposi (Logodnicii, Alessandro Manzoni), Giovanni Verga sau Ugo Foscolo. Dintre contemporani, Niccolo Ammaniti şi Gianrico Carofiglio''.
5,63 de cărţi pe an pentru străini, comparativ cu 6,67 pentru italieni. Cine îi vor depăşi pe italieni? Potrivit profesorului Terreni, peruanii sunt cititorii cei mai mari, cu 4.500 de cărţi împrumutate pe an, pe locul doi se situează românii, având în vedere că limbile sunt similare, cu 4.250 de împrumuturi de cărţi pe an. Revelaţia o constituie chinezii, cu 3.400 de cărţi împrumutate şi un indice de lectură superior italienilor: 6,77 pe cap de cititor.
''La cursurile mele sunt cei mai buni. Obişnuiţi să memoreze semnele nu greşesc niciun exerciţiu de gramatică, dar au dificultăţi cu italiana vorbită'', a afirmat profesorul italian.
Întrebat dacă lectura ajută integrarea, Terreni a explicat: 'Bibliotecile din Milano distribuite capilar pe întreg teritoriul, accesibile cu mijloacele de transport public, deschise până târziu şi gratuite, au devenit un punct de întâlnire pentru străini, care se informează unul pe altul. Biblioteca din cartierul Dergano-Bovisa este frecventată de atât de mulţi chinezi încât a deschis o secţie în limba lor. Tinerii italieni văzându-şi concetăţenii străini interesaţi de cultură şi citind aceleaşi cărţi, se obişnuiesc cu convieţuirea şi depăşesc prejudecăţile''.
