România văzută de un turist străin este ca 'un Ferrari fără motor'

Natură nepoluată, oraşe bogate în artă şi istorie, rezervaţii naturale, oportunităţi pentru iubitorii de vânătoare şi de arheologie. România văzută de un turist, în special străin, este ca un Ferrari fără motor. Mari potenţialităţi, o caroserie frumoasă, dar niciun impuls constructiv, se arată într-o analiză publicată de portalul Osservatorio sui Balcani în ediţia de marţi.

Pentru a promova ţara ca destinaţie turistică, ministrul dezvoltării regionale şi turismului Elena Udrea a prezentat planul pe 2011-2015, care prevede investiţii majore şi servicii inovatoare pentru vizitatori. Dar între vorbă şi faptă e cale lungă, scrie portalul, şi cu cifrele în faţă - o scădere cu 3% a afluxului de turişti străini în primele cinci luni ale lui 2011, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2010 - se poate vedea că sectorul merge cu greu.

Acest lucru se întâmplă din vina infrastructurilor, atât rutiere cât şi de primire, şi a unei strategii care a fost adesea fragmentată şi care a favorizat uneori zone uşor fructificabile ca nume şi folclor, precum Transilvania şi contele Dracula, fără a investi în industrie pur şi simplu. Acum este de dorit ca programele ministrului Udrea, criticată adesea la ea în ţară pentru ''excesele şi dragostea pentru modă'', să nu se topească precum zăpada la soare, notează semnatara articolului, Daniela Mogavero.

În luna iunie, cu doi ani în urmă, Udrea nu s-a uitat la bani, aducându-i la Paris pe marii sportivi Nadia Comăneci, Ilie Năstase şi Gheorghe Hagi, consideraţi printre numele şi chipurile de români cele mai cunoscute în străinătate, pentru a lansa noul clip de promovare a turismului romanesc (''Romania The land of choice"). De atunci şi până astăzi au fost făcuţi unii paşi, dar scăderea turiştilor străini, înregistrată în primele cinci luni ale anului, nu te face să speri la mai bine, consideră autoarea articolului.

Dintr-un total de 2,57 milioane de vizitatori străini care au ales România, 77,8% au decis să stea la hotel, o cifră cu 11,6% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din 2010. A crescut, de asemenea, şi numărul de nopţi petrecute în structuri din România: 4,66 milioane de înnoptări, o creştere de 4,7% în primele cinci luni ale anului precedent. Majoritatea vizitatorilor străini provin din ţări ale Uniunii Europene (59,9%), iar dintre aceştia preponderenţi sunt ungurii (36,6%), urmaţi de bulgari (19,6%), italieni şi germani la egalitate de 8,5% şi în cele din urmă de austrieci (4,2%). Nu trebuie însă subestimat turismul din China şi SUA.

Pentru a creşte aceste cifre şi cu scopul de a dubla procentul de turism străin din volumul total, de la 25% la 50% în câţiva ani, ministrul Udrea a lansat noi iniţiative, atât la Bucureşti cât şi în restul ţării: în Capitală, de exemplu, din vara aceasta este posibil să vizitezi oraşul cu aşa-numitele Open Bus cu două etaje. O plimbare de 50 de minute pentru a descoperi oraşul şi principalele locuri de interes. O altă iniţiativă singulară priveşte primul tren-hotel din România. 'Structura' hotelieră se află în Maramureş, are trei vagoane, dintre care unul este restaurant iar două sunt destinate camerelor şi îndeplineşte toate cerinţele unui hotel autentic, pe lângă posibilitatea de a ajunge în locuri altfel inaccesibile din Munţii Carpaţi, la graniţa cu Ucraina.

Noutatea care a făcut mai multă vâlvă este însă circuitul turistic legat de comunism şi de viaţa lui Nicolae Ceauşescu. 'Noi acum lucrăm la un circuit 'roşu' - a anunţat recent ministrul -, legat de urmele comunismului şi ale dictaturii'. Aşa-numitul circuit va include satul natal al lui Nicolae Ceauşescu, Scorniceşti, şi închisoarea Doftana, unde a fost închis timp de doi ani pentru activităţi subversive, între 1936 şi 1938. Turul special şi unic în felul lui va include, de asemenea, şi balconul de la care ''conducătorul'' a pronunţat ultimul său discurs, la 21 decembrie 1989, înainte de căderea regimului, şi Târgovişte, unde a fost executat dictatorul împreună cu soţia sa Elena, pe 25 decembrie acelaşi an. Chiar şi unele camere din reşedinţa oficială a dictatorului şi soţiei sale vor fi deschise pentru public. Potrivit ministrului Udrea, turiştii occidentali sunt foarte interesaţi de istoria lui Ceauşescu, iar aceasta poate fi cunoscută în mod corect.

Toate acestea sunt noutăţi curioase şi propuneri atractive, potrivit semnatarei articolului, dar care nu elimină problema de fond: lipsa unor structuri adecvate şi a unei reţele de transport eficiente, de la lipsa de autostrăzi până la legăturile feroviare interne. Din acest motiv, guvernul român a aprobat un amendament la sistemul fiscal, care prevede un nou regim de impozitare pentru clădirile destinate activităţilor turistice. O altă decizie luată pentru a creşte turismul în zonele de coastă ale Mării Negre şi a prelungi sezonul este reducerea cu 50% a impozitelor pe clădirile şi terenurile care se află pe litoral şi sunt utilizate în scop turistic mai mult de şase luni pe an. Este vorba de strategii care, împreună cu pachetul de investiţii prevăzut de ministrul turismului, ar trebui să fie capabile să doteze cu motor maşina Ferrari-România: 13,2 milioane de euro vor fi investite în 2011, 17,5 milioane în 2012 şi 13 milioane în 2013.

În acest proiect care ''merge în relanti'' se cuvine să plasezi şi giuvaeruri de cultură şi arhitectură, care nu resimt criza şi care trăiesc din turism de mult timp. Unul dintre ele este Sibiul: fosta capitală a tuturor oraşelor săseşti, dar şi Capitala Europeană a Culturii în 2007, asistă în fiecare zi la sosirea a mii de turişti, iar în ediţia din 2011 a Ghidului verde Michelin a primit calificativul maxim de trei stele, care înseamnă că oraşul trebuie văzut neapărat.

Succesul acestui mic oraş, cu clădiri splendide şi foarte îngrijite se datorează şi proiectului de relansare a artizanatului local în 2007. Turiştii din întreaga Europă pot trăi atmosfera Evului Mediu în magazinele din oraş, respirând vechea splendoare a centrului cunoscut pentru lucrările sale de artizanat, o tradiţie care în restul României şi-a pierdut forţa în cursul secolului al XX-lea, este de părere semnatara articolului.