România, poartă de intrare în Uniunea Europeană pentru cetăţenii din Republica Moldova (presa germană)

În schimbul unei taxe, România acordă cetăţenia locuitorilor din ţara vecină, Republica Moldova, astfel că aceşti cetăţeni primesc autorizaţii de intrare cu avantaje precum permise de muncă şi libertatea de circulaţie în cadrul UE. Este astfel uşor să devii cetăţean european cu drepturi depline, iar miniştrii de interne ai landurilor germane sunt alarmaţi şi se tem de mai multă migraţie a săracilor sau chiar de abuzuri din partea delincvenţilor, scrie joi cotidianul Die Welt.

Politicienii conservatori (CDU-CSU) critică acum România şi cer schimbări de la Bucureşti. Ministrul de interne din Bavaria, Joachim Herrmann (CSU) a explicat faptul că 'România nu trebuie să devină poarta de intrare în UE prin acordarea cu mărinimie a cetăţeniei solicitanţilor din Republica Moldova. Respectivii cetăţeni moldoveni se bucură astfel de drept libera circulaţie ca orice cetăţean european, cu toate consecinţele pe care noi le trăim acum în legătură cu migraţia sărăciei din România şi Bulgaria'. Situaţia este în plus înrăutăţită, susţine Herrmann, de faptul că grupări de delicvenţi se pot ocupa de falsificarea documentelor, pentru a uşura primirea cetăţeniei româneşti. 'Mă aştept ca România să-şi asume rapid răspunderea în UE şi să pună capăt 'comerţului înfloritor cu paşapoarte UE'.

La rândul său, ministrul de interne din Saxonia, Markus Ulbig (CDU), a lansat de asemenea câteva avertismente: 'În cadrul negocierilor coaliţiei (care guvernează Germania, n.r.), a fost foarte clar pentru ambele părţi (conservatorii şi social-democraţii, n.r.) că libertatea de mişcare în UE nu trebuie să devină un model de afaceri nejustificat'. Germanii vor 'reguli şi controale clare' de la noul guvern de la Berlin, recent format. Ulbig susţine că 'este de datoria UE să sprijine state nou intrate pentru construcţia unei administraţii corecte a statului de drept'. El consideră că delăsarea în chestiunile de siguranţă a cetăţenilor este în măsură să pună la îndoială aprecierea generală a UE.

Die Welt constată că Bucureştiul a acordat cetăţenia unui număr de 152.000 de străini, majoritatea din Republica Moldova, numai între 2011 şi 2012. 112.000 dintre aceştia, moldoveni, au cerut şi un paşaport, cu care se pot mişca liber şi munci în Uniunea Europeană. Cotidianul german aminteşte că preşedintele României, Traian Basescu, a apreciat că se aşteaptă la 700.000 până la 800.000 de solicitări pentru cetăţenie din partea Republicii Moldova, care are aproximativ 3,5 milioane de locuitori. Pe de altă parte, aminteşte cotidianul german, obţinerea cetăţeniei române este posibilă în urma unor prevederi legale pentru cei care au avut predecesori care au avut paşaport românesc cu până la a treia generaţie în urmă - cazul multor moldoveni, când ţara lor de acum făcea parte din teritoriul României, după primul război mondial.

Între 1991 şi 2012, România a acordat cetăţenia, prin aşa numitele formalităţi uşurate, unui număr de 335.000 de străini, în majoritate moldoveni şi ucraineni. În vreme ce interesul pentru obţinerea unui paşaport românesc era slab în ţările care nu aparţin UE, lucrurile s-au schimbat odată cu aderarea României, în 2007. De atunci, au crescut solicitările. Pentru mulţi moldoveni, paşaportul ţării vecine este un bilet pentru muncă legală în Europa. Salariul minim în Republica Moldova este de aproximativ 150 de euro, astfel că mulţi moldoveni muncesc deja în UE, în special în Italia.

Die Welt observă că guvernul României are mai multe ţinte cu acordarea cu mărinimie a paşapoartelor. Băsescu urmăreşte în continuare ideea unei mari naţiuni româneşti. În plus, noii cetăţeni români pot astfel să ajute la combaterea lipsei specialiştilor în România şi mai aduc şi voturi bine primite. Acordarea cetăţeniei moldovenilor duce şi la creşterea populaţiei româneşti, ceea ce înseamnă mai multe fonduri de la UE, consideră cotidianul german.

Acesta observă de asemenea că autorităţile sunt foarte ocupate, astfel că primirea cetăţeniei poate dura şi mai mult de un an, însă unele media observă că formalităţile pot fi 'grăbite' pentru sume până la 1.500 de euro. În preajma consulatelor României ar apărea deseori 'intermediari', iar raziile poliţiei şi acţiunile împotriva funcţionarilor corupţi nu schimbă multe.