România pledează pentru o decizie politică a UE privind semnarea Acordului de Asociere cu Moldova

Mai multe state europene, între care şi România, susţin că decizia UE privind semnarea Acordurilor de Asociere cu ţările din Parteneriatul Estic trebuie să fie politică şi nu subordonată dificultăţilor tehnice legate de traducerea documentelor, a declarat ministrul Titus Corlăţean.

Declaraţia ministrului român de externe intervine în condiţile în care oficiali de la Chişinău şi Bruxelles au lăsat să se înţeleagă că semnarea Acordului de Asociere al R. Moldova cu UE nu va mai fi posibilă la summmitul Parteneriatului Estic de la Vilnius din luna noiembrie, aşa cum era aşteptat, ci la începutul anului viitor.

„Un punct asupra cărora au insistat mai multe state, între care şi România, a fost legat de faptul că decizia noastră trebuie să fie politică, şi nu doar legat de R. Moldova, şi de Ucraina, şi de Georgia, de diferitele evoluţii privind Acordurile de Asociere, de Acordurile de Liber Schimb şi tematica vizelor”, a afirmat, luni, la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, ministrul Titus Corlăţean.

El a subliniat că decizia UE nu trebuie să fie subordonată dificultăţilor tehnice legate de traducerea textelor Acordurilor, de timpul îndelungat, de faptul că nu există suficienţi experţi să facă traducerea documentelor, după cum au motivat unii oficiali europeni decizia Bruxellesului de a amâna semnarea Acordului de Asociere cu R. Moldova. „Mesajul a fost foarte clar, decizia este a noastră, este politică, şi birocraţia trebuie să-şi facă datoria în funcţie de decizia pe care noi o luăm politic”, a punctat ministrul român de externe.

Ministrul Titus Corlăţean a mai declarat că, la discuţiile de la Bruxelles privind ţările din Parteneriatul Estic, a subliniat necesitatea ca summitul de la Vilnius să fie un succes, să includă încheierea, semnarea, unor acorduri importante, Acorduri de Asociere, Acorduri de Liber Schimb, sau măcar parafarea, în funcţie de evoluţiii, cu statele partenere care realizează progrese în baza criteriilor.

„În tot traseul de până acum, R. Moldova a fost cel mai performant stat din Parteneriatul Estic şi România susţine acea abordare în funcţie de performanţele individuale, o tratare distinctă a fiecărui partener în funcţie de progresul concret şi nu tratarea la pachet, ceea ce ar fi o greşeală”, a menţionat ministrul Titus Corlăţean.

El a mai declarat că la reuniunea de la Bruxelles nu au fost exprimate „preocupări atât de grave” referitor la criza politică de la Chişinău, însă a adăugat că în mod clar este o aşteptare ca aceste eforturi pe care R. Moldova le face în proiectul european să continue. “Pentru mine a fost extrem de importantă reafirmarea faptului că toate entităţile din ceea ce a fost până mai ieri AIE (Alianţa pentru Integrare Europeană, coaliţia aflată la guvernare la Chişinău – n.r.) sunt extrem de ataşate dorinţei de a continua proiectul european”, a afirmat ministrul român de externe.

El şi-a exprimat speranţa că raţiunea va prevala în evoluţiile de la Chişinău, astfel încât negocierile între actorii politici să poată duce la o reconfigurare a structurii AIE şi la o evitare a alegerilor anticipate, avertizând că aceastea care ar genera o întârziere în traseul european al R.Moldova.

Şeful diplomaţiei române a menţionat, totodată, că a trimis împreună cu ministrul francez de externe, Laurent Fabius, o invitaţie şefilor diplomaţiilor europene pentru o reuniune a Grupului de prieteni ai R. Moldova, care a fost programată pentru 11 martie, la Bruxelles.

De asemenea, la propunerea ministrului german de externe, Guido Westerwelle, pe agenda Consiliului Afaceri Externe se va afla constant un punct dedicat ţărilor din Parteneriatul Estic, mai ales înaintea summitului de la Vilnius din luna noiembrie.

Republica Moldova a început negocierile pe marginea Acordului de Asociere în ianuarie 2010. De asemenea, Chişinăul discută şi eliminarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, iar semnarea acordului era aşteptată la sfârşitul anului 2012.