România lipsei de omenie. Tânără cu dizabilităţi, lăsată să sufere dureri cumplite fără să fie ajutată

Georgiana nu poate cere să fie dusă la medic şi nici să primească servicii sociale într-un mediu adecvat şi nu în centrul din Zătreni. Nu poate cere pastile de durere. Nu poate cere o mângâiere sau un cuvânt bun. Nu poate să ceară nimic. Poate doar să scâncească de durere. În jurul ei, angajaţii care au încercat să o ajute au fost ameninţaţi cu concedierea. Iar pe noi, şeful DGASPC Vâlcea a cerut angajaţilor să ne scoată din centru. La o săptămână după vizită şi după ce am insistat ca Georgiana să fie luată cu ambulanţa, ea nu a primit niciun consult de specialitate…

Aici pe larg despre Georgiana: https://bit.ly/Georgiana_CRJ

Ieri am depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti. Am depus şi sesizare către Ministrul Muncii, ANDPDCA, ANPIS şi DGASPC Vâlcea. Dar nu vrem să se lase tăcerea peste Georgiana. Cel mai probabil, nouă, la CRJ, ne va fi greu dacă nu imposibil să mai avem acces la ea… aşa că trebuie să ne asigurăm că situaţia ei nu e băgată sub preş", transmit reprezentanţii CRJ pe pagina de facebook a organizaţiei.

"Vă cerem şi vouă să o ajutăm împreună. Să lăsaţi linkul acesta https://bit.ly/Georgiana_CRJ către scrisoarea noastră deschisă pe paginile celor de mai sus (la comentarii sau în mesagerie) sau pe adresele lor de e-mail: procetatean@presidency.ro, pm@gov.ro, drp@gov.ro, relatiicupublicul@mmuncii.gov.ro, contact@andpdca.gov.ro

În data de 23 noiembrie 2021 CRJ a fost sesizat telefonic o tânără cu dizabilităţi intelectuale şi nevăzătoare care de patru luni suferă în urma unei fracturi de femur, survenită în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Zătreni şi pentru care nici medicul şi nici conducerea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea (DGASPC) nu au luat măsuri pentru a-i atenua suferinţa.

Două zile mai târziu, 25 noiembrie, aflat în vizita inopinată la Zătreni, CRJ a găsit într-unul dintre dormitoarele centrului, o tânără cu malnutriţie gravă, nevăzătoare, gemând de durere, cu piciorul drept rupt din luna iulie şi, cum s-a dovedit mai târziu, netratată corespunzător. Tânăra avea braţele şi picioarele imobilizate şi nu se poate exprima. Împotriva voinţei personalului medical aflat în centru, CRJ a solicitat la 112 un echipaj medical care să îi acorde tinerei ajutor. Echipajul UPU a informat CRJ că este nevoie ca medicul centrului din Zătreni să anunţe medicul coordonator al UPU că este o urgenţă. A fost nevoie de mai bine de o oră de discuţii între CRJ şi medicul coordonator, asistentele şi medicul centrului din Zătreni, pentru ca într-un final să fie transportată la Spitalul Municipal din Drăgăşani. În tot acest timp, directorul general al DGASPC Vâlcea, domnul Badea, îl soma pe şeful centrului Zătreni să scoată afară echipa CRJ.

Sosiţi în centru, directoarea adjunctă a DGASPC Vâlcea, doamna Jana Diaconu, şi un şef de centru din Băbeni, delegat de directorul DGASPC Vâlcea pentru a-l reprezenta, şi-au manifestat indignarea privitor la vizita inopinată a CRJ în Zătreni, adresând aceeaşi întrebare “de unde ştie CRJ că este o urgenţă”. Câteva ore mai târziu, directoarea adjunctă ne-a transmis telefonic că tânăra a fost consultată de medicul din UPU Drăgăşani că i s-a făcut “chiar şi o ecografie” şi i s-a montat o atelă, dar că nu prezenta urgenţă medicală şi nu a fost internată în spital. Directoarea adjunctă a promis că se va ocupa personal ca tânăra să primească îngrijirile medicale corespunzătoare. Din informaţiile CRJ a reieşit că medicul din UPU e recomandat “intervenţie chirurgicală într-o secţie de ortopedie”.

În 2 decembrie a.c., în jurul prânzului, contactată telefonic de CRJ, doamna director adjunct Diaconu a transmis că nu a fost programată sau internată deoarece a fost dificil cu “zilele acestea libere”. CRJ a transmis conducerii DGASPC Vâlcea că aceasta nu poate fi o scuză când în joc este viaţa unui om aflat în suferinţă şi că este important ca tânăra cu dizabilităţi să fie consultată de urgenţă de un medic specialist, nu doar pentru fractură, dar şi pentru starea de malnutriţie gravă în care se află.

Cum s-a ajuns aici?

"Georgiana, tânăra cu dizabilităţi în vârstă de 33 de ani este instituţionalizată de o viaţă în sistemul de protecţie de tip rezidenţial: a trecut din centrul de plasament într-un centru rezidenţial în care în mod frecvent sunt instituţionalizate persoane în vârstă. Fiind o persoană care nu se poate exprima cu uşurinţă şi care are şi o dizabilitate vizuală, cel mai probabil l-a avut drept reprezentant legal până la vârsta de 18 ani pe directorul DGASPC Vâlcea, domnul Badea şi a depins în totalitate de profesionalismul şi bunăvoinţa angajaţilor centrelor în care a locuit. Aparent, directorul DGASPC Vâlcea a vizitat centrul din Zătreni de cel puţin 7 ori în ultimele 5 luni şi i-a fost prezentat în mod direct cazul acestei tinere în suferinţă. Nu ştim care au fost măsurile dispuse de acesta. Ştim că tânăra a slăbit aproape 15 kg în patru luni. Cel mai probabil conducerea DGASPC Vâlcea a văzut o tânără suferind pe un pat din care ar fi putut să cadă în orice moment şi care nu putea să îi ceară ajutorul, să se plângă, să sune la 112 şi să implore să fie salvată.

În România avem peste 16.000 de adulţi cu dizabilităţi instituţionalizaţi în sute de centre, înghesuiţi câte 50 sau 200 de paturi, chiar şi câte 8 într-o cameră. Fără personal specializat în asistenţă socială, psihologie, sănătate mintală şi consiliere vocaţională. Fără acces la un telefon pentru a cere ajutor sau lipsiţi de capacitatea de a se plânge sau de a conştientiza abuzul emoţional, fizic sau sexual. Comisia Europeană şi guvernele României au alocat zeci de milioane de euro pentru dezinstituţionalizarea pe hârtie a acestor persoane. Toate guvernele au fost conştiente că banii nu sunt cheltuiţi nici după 4 ani de la alocare dar au preferat să tot amâne termenele de finalizare ale proiectelor chiar dacă viaţa oamenilor este în joc. Pentru că persoanele cu dizabilităţi închise în centrele rezidenţiale sunt invizibile – apar doar uneori în rapoarte, plângeri, hotărâri ale CEDO şi în ştirile din presă.

Georgiana nu este singurul caz înregistrat în România: în 2014, CEDO găsea vinovat statul român de încălcarea dreptului de la viaţă a tânărului Valentin Câmpeanu în hotărârea “CRJ în numele lui V. Câmpeanu c. România”. Tot în Vâlcea, în 2017, CRJ a sesizat şi denunţat la parchet relele tratamente aplicate rezidenţilor din Centrul din Măciuca. Nici până azi nu există o soluţie în dosar şi echipei CRJ i-a fost restricţionat accesul în oricare alt centru de pe raza judeţului Vâlcea. În august anul acesta, CRJ a sesizat ANDPDCA şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova pentru rele tratamente şi lovituri cauzatoare de moarte în cazul a doi rezidenţi din Centrul din Călineşti, Prahova, bătuţi de un angajat. La fel ca şi în celelalte cazuri, rezidenţii nu au avut posibilitatea sau le-a fost teamă să se plângă.

Centrul de Resurse Juridice consideră că Georgiana este victima unui lung şir de rele tratamente, inumane şi degradante, aşa cum sunt acestea definite prin art. 3 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. Pentru motivele de mai sus, în temeiul art. 290 C. proc. pen. şi art. 4 lit i) din Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, Centrul de Resurse Juridice a sesizat în 2 decembrie conducerea Ministerului Muncii, ANDPDCA, ANPIS, DGASPC Vâlcea şi a denunţat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bălceşti în calitate de reprezentant al rezidentei Centrului de Îngrijire şi Asistenţă, Zătreni, jud. Vâlcea, relele tratamente şi tortura la care aceasta a fost supusă din lipsa de interes a DGASPC Vâlcea."