Referendum pentru pensiile speciale? Subiectul, pe agenda coaliţiei
Coaliţia de guvernare a discutat, marţi, 21 octombrie, posibilitatea organizării unui referendum privind pensiile speciale, propunând ca acesta să aibă loc simultan cu alegerile parţiale locale, însă fără a fi luată o decizie finală, scrie Ziare.com.
Primarul Sectorului 6 Ciprian Ciucu, prim-vicepreşedinte PNL, anunţase încă de luni, 20 octombrie, că un astfel de referendum ar putea fi organizat odată cu alegerile parţiale pentru primari.
Liderul USR, Dominic Fritz, a declarat după decizia CCR că partidul va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei, astfel încât pensiile speciale să poată fi eliminate definitiv.
Luni, 20 octombrie, CCR a declarat neconstituţională legea care prevedea reducerea pensiilor magistraţilor. Această decizie a generat ideea unui referendum prin care cetăţenii să îşi exprime opinia asupra iniţiativei premierului Ilie Bolojan de reducere a acestor pensii.
Ciprian Ciucu a scris pe Facebook: „CCR a dat o decizie juridică, nu una dorită de cetăţeni. Respectăm decizia Curţii, dar rămânem consecvenţi în ceea ce priveşte reforma statului şi eliminarea privilegiilor. Cred că acest blocaj ar putea fi depăşit rapid printr-o lege bazată pe un referendum prin care cetăţenii să decidă clar dacă vor echitate socială şi eliminarea privilegiilor. Ar fi oportun ca referendumul să fie organizat odată cu alegerile parţiale de anul acesta (inclusiv în Bucureşti).”
Dominic Fritz a precizat: „Curtea Constituţională a respins legea privind tăierea pensiilor speciale ale magistraţilor. Va trebui să citim motivarea. Dacă respingerea ţine de procedură, refacem legea. Dacă respingerea ţine de fond, USR va propune un referendum pentru modificarea Constituţiei. În orice caz, nu renunţăm la eliminarea acestor privilegii.”
El a mai subliniat că Guvernul trebuie să continue reforma: „Pensiile speciale sunt testul de curaj şi rezistenţă al Guvernului. Majoritatea românilor cer eliminarea acestei nedreptăţi, iar partidele au datoria să găsească o soluţie.”
Ulterior, CCR a comunicat că respingerea legii s-a bazat pe lipsa avizului CSM, adică pe motive de formă, nu de fond.
