Cum gândeşte Putin? "Contrar a ceea ce se crede, nu Dughin e creierul lui. Citiţi doctrina Karaganov, e un document care îţi dă fiori"

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu a vorbit în podcastul lui Tudor Muşat despre pericolele radicalizării ideologice, avertizând că atât extrema stângă, cât şi cea dreaptă promovează aberaţii similare. El a criticat idealizarea Rusiei de către unii politicieni români, precum şi excesele ideologice venite din Occident, de la woke până la mişcarea MAGA, pledând pentru echilibru, spirit critic şi cultivarea gândirii filozofice ca antidot la „ţăcănelile lumii contemporane”.

Jurnalist: Mă întorc la ce gândesc mulţi dintre semenii noştri apropo de Gulagul Occidental, că dacă îi întrebi, văd un soi de constrângeri de supranormare, de foarte multe reguli, de foarte multe îngrădiri, de un plan pe care l-au stabilit unii pentru tine şi tu n-ai voie să ieşi din el. Auzim retorica asta şi, în mod absolut straniu, idealizezi ce se întâmplă, de exemplu, în Rusia.

Theodor Paleologu: Sunt mai multe curente. Există o critică de extremă stângă a societăţii capitaliste şi apoi există retorica de extremă dreaptă de tip Simion-Şoşoacă – ideea că suntem colonia Franţei, că românii sunt sclavii Europei şi alte bazaconii de genul ăsta. Să ne înţelegem că sunt aberaţii care, cum spuneam şi acum un an de zile, probabil vor trece – astea cu părinte 1, părinte 2 – nişte idioţenii care vor trece probabil, aşa cum au trecut şi alte prostii.

Însă sunt două atitudini diferite – există şi o critică de extremă stângă care, în mod paradoxal, spune lucruri similare cu critica venită dinspre extremă dreaptă.

După aia, trebuie să fii Şoşoacă pentru a spune că în Rusia nu e dictatură. Ea vorbeşte despre dictatura europeană, în timp ce Rusia e patria libertăţii. A spus-o în repetate rânduri şi a spus, de pildă, că s-ar putea ca şi în Coreea de Nord să fie, de fapt, foarte bine. Aici avem deja de-a face cu cazuri patologice.

Mai e un lucru. Oamenii precum Şoşoacă şi Călin Georgescu nu vor putea, în mod normal, scăpa de închisoare decât pledând teza că sunt bolnavi psihic. E singura manieră în care cred că pot scăpa de închisoare oamenii ăştia – ideea că, de fapt, sunt bolnavi psihic şi nu sunt responsabili de ce spun şi fac.

Jurnalist: Nu ştiu ce să zic, aici v-aş contrazice. S-ar putea scăpa de închisoare şi pentru că s-ar putea prelungi cu ani nişte fapte...

Theodor Paleologu: Dacă justiţia funcţionează bine, locul acestor oameni este în închisoare, dar pot susţine că strategie de apărare ideea că, de fapt, sunt iresponsabili şi sunt bolnavi.

Jurnalist: Mai au un argument cei care idealizează foarte mult ce se întâmplă, în special, în Rusia: păstrarea acestor valori creştine, nealterate, călcate în picioare în Occident. Au o oarecare bază pentru asta? Uite, noi, dacă suntem în zona asta, milităm pentru aşa ceva. Şi protectorul poate fi doar Rusia.

Theodor Paleologu: Este revoltător că în anumite state occidentale – Franţa, Germania sau Belgia – sunt atacate, vandalizate biserici creştine, monumente ale culturii europene. Se întâmplă lucrul ăsta şi se întâmplă des. Este absolut inacceptabil, dar asta nu înseamnă că trebuie să te arunci în braţele tiranului de la Moscova. Sunt două lucruri care n-au legătură între ele.

Dar da, categoric există o agresiune antioccidentală, anticreştină. E un tip de discurs pe care în România nu-l auzim, dar îl auzi mult în anumite ţări occidentale – o adevărată ideologie antioccidentală: Occidentul este vinovat, Occidentul este rasist, Occidentul este colonialist.

Culmea e că Simion preia genul ăsta de retorică de extremă stângă. Dacă te uiţi la ce spune Simion, seamănă cu ce spun leninişti din ţări occidentale, genul ăsta de extremă stângă antioccidentală şi Dughin. Ce spune Dughin despre Occident este absolut la fel. Sunt trase la indigo.

De asemenea, am terminat o carte nouă, „Cine mai opreşte Apocalipsa?” E mult vorba despre Dughin, dar Dughin nu este, contrar a ceea ce se crede, creierul lui Putin. Dughin este un tip mult prea excentric.

Mult mai important este un personaj precum Serghei Karaganov, care este un pur produs al KGB-ului. Te uiţi la CV-ul lui şi îţi dai seama de unde provine. În anii ’80, la începutul anilor ’80, era director adjunct al unui institut al Academiei de Ştiinţe a Uniunii Sovietice. Era de la început o piesă în aparatul de stat al Uniunii Sovietice. Omul ăsta a fost apoi consilier al lui Elţîn, al lui Primakov, al lui Putin, şi doctrina Karaganov este un document care îţi dă fiori.

Orice român cu scaun la cap ar trebui să citească doctrina Karaganov. De fapt, în traducere românească a apărut anul ăsta, în luna mai, şi tot Editura Trei va publica peste o săptămână sau două această nouă carte „Cine mai opreşte Apocalipsa?”, care se bazează pe teza mea de doctorat susţinută la Paris în 2001, dar e totul adus în prezent.

Să vă povestesc ceva. În 2001 eu eram în America atunci când au avut loc atacurile din 11 septembrie. Şi apoi am plecat la Paris să îmi susţin teza. Şi m-am întâlnit înainte de susţinere cu directorul centrului Raymond Aron, unde mi-am pregătit teza de doctorat. Un mare profesor, Pierre Rosanvallon, care e acum profesor la College de France, mi-a spus aşa, ironic, jucăuş: „Domnule Paleologu, ar trebui să scriem numele dumneavoastră cu litere de aur la intrarea în centrul Raymond Aron”. M-am dat seama că glumeşte şi l-am întrebat de ce. „Pentru că aţi abordat o temă despre care am crezut la început că este inactuală, dar îmi dau seama că este cea mai actuală dintre toate temele abordate de doctoranzii noştri. Şi anume teologia politică, eshatologia, apocalipsa, toate lucrurile astea. Şi acum ne dăm seama că este din nou foarte actuală.” Era foarte actuală în 2001, acum este foarte actuală din nou şi de aceea am reluat tematica asta, însă din perspectiva evenimentelor lumii contemporane, evenimentelor la care asistăm.

Şi despre doctrina Karaganov – pentru că sunt anumite texte ruseşti pe care românii ar trebui să le studieze şi să le citească cu creionul în mână. Ca să înţelegem care sunt obiectivele politicii ruseşti, trebuie citit Karaganov. Tot ce spune Karaganov este esenţial. Tot ce spune Dughin trebuie citit, chiar dacă este delirant. Dughin e complet delirant. Eu l-am cunoscut, l-am întâlnit în 1994 la Paris, am stat de vorbă cu el vreo trei ore. Tipul e complet delirant, dar are foarte mult succes – adică sunt unii care îl iau în serios.

Karaganov e mult mai periculos, pentru că este un om care chiar are influenţă. Este un om pe care Putin îl citeşte. Dar ar trebui citite şi alte cărţi din aceeaşi zonă. Eu spun mereu că trebuie citită cartea lui Nikolai Danilevski din 1869, „Rusia şi Europa”.

Dacă vrei să înţelegi continuitatea politicii ruseşti faţă de România, faţă de Europa Centrală, trebuie citit Danilevski, pentru că Karaganov îl reia pe Danilevski. Politica actuală a Rusiei este, în mare măsură, inspirată de cartea lui Danilevski „Rusia şi Europa”, care e efectiv biblia panslavismului rus.

Jurnalist: Între cei care se uită sau care sunt inspiraţi, chiar fără să ştie, de retorica asta, şi cei care, să zicem, proslăvesc ceea ce se întâmplă în Occident în momentul ăsta, fără niciun fel de rezervă, ce ar trebui să fie? Putem să vorbim de un soi de conservatorism sănătos, să zicem? E loc pentru aşa ceva? Avem aşa ceva?

Theodor Paleologu: Nu ştiu ce să vă spun. Cred că e nevoie de vigilenţă faţă de aberaţii – sunt aberaţii stângiste şi aberaţii de extremă dreaptă.

Vă mai spun ceva. Eu am lucrat trei ani în America. Sunt foarte recunoscător universităţilor americane unde am lucrat, adică Boston College, Harvard University, University of Notre Dame, Deep Springs College, apoi la Berlin, timp de mai mulţi ani, am lucrat tot într-o universitate americană, Bard College. Dar tocmai pentru că m-am adăpat de la ce e mai bun în America, am cunoscut bine oameni absolut remarcabili: Harvey Mansfield, Stanley Rosen, Christopher Bruell, Nathan Tarcov.

Tocmai de aia sunt foarte rezervat faţă de toate tâmpeniile care vin din America. Şi sunt tâmpenii de tot felul – tâmpenii care ţin de politically correct şi woke şi toate gogomăniile astea, dar sunt şi aberaţiile de extremă dreaptă care au fost propagate de mişcarea Trump, de MAGA. Tot felul de bazaconii de sens contrar.

Deci trebuie să ne ferim de radicalizările astea. Eu rămân fundamental filoamerican, sunt foarte recunoscător faţă de instituţiile americane şi faţă de prietenii americani care m-au susţinut, de la care am învăţat ceva. Dar tocmai de aia am anticorpi la aceste gogomănii venite din America, fie că e vorba de politically correct, de woke sau de MAGA. Dacă sunt bazaconii? Da, America este fertilă în bazaconii. Trebuie să înţelegem lucrul ăsta şi să păstrăm calea de mijloc. Din păcate, şi în administraţiile anterioare erau susţinute anumite prostii pe care n-ar fi trebuit să le susţină. Dar, mă rog, asta e altă discuţie.

Revenind la întrebarea de la care am pornit, cred că important este să ne păstrăm spiritul critic şi să nu aderăm la bazaconiile care vin de peste ocean.

Jurnalist: Cum ieşim din criză? Cum să fim mai puţin crizaţi în vremurile astea?

Theodor Paleologu: Citind filozofie, cred că asta ne poate scoate din agitaţie. Cred că e bine să înţelegem ţăcănelile lumii contemporane, tendinţele sale patogene. Şi apoi să căutăm remediu la asta. Iar remediul este filozofic. Nu cred că există altceva. Viaţa bună nu poate fi trăită decât în conformitate cu filozofia. De fapt, filozofia asta este: căutarea vieţii bune. De altfel, Theodor Adorno are o carte faimoasă numită „Minima Moralia”, iar subtitlul ei este despre viaţa deteriorată, în opoziţie cu viaţa bună – eudaimonia, despre care vorbea, de pildă, Aristotel.

Or, întrebarea dumneavoastră se referă la eudaimonia: cum să facem să ne găsim echilibrul, să nu ne lăsăm tocaţi mărunt de prostiile din jur. Păi, tocmai prin disciplina de care vorbeau stoicii: întreita disciplină – disciplina gândirii, disciplina dorinţei şi disciplina voinţei.