România îşi schimbă tactica şi 'mizează' pe judeţele proruse ale Republicii Moldova
Ultimele sondaje de opinie desfăşurate în Republica Moldova au pus pe gânduri România, acestea relevând o schimbare în preferinţele cetăţenilor moldoveni, dinspre Uniunea Europeană (UE) spre Uniunea Vamală. În acest context, Centrul Român de Politici Europene (CRPE) i-a propus Bucureştiului să-şi schimbe strategia faţă de Chişinău, concentrându-şi atenţia, inclusiv financiară, pe 'regiunile eurosceptice, în care Rusia se manifestă cel mai mult', notează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.
România nu trebuie să acorde atenţie declaraţiilor conform cărora politica sa faţă de Republica Moldova distruge independenţa şi suveranitatea republicii, se spune în analiza CRPE referitoare la strategia Bucureştiului faţă de Chişinău. România ar trebui să pună în practică vorba preferată a lui Vladimir Putin: 'Câinii latră, caravana trece', le recomandă experţii Centrului, autorităţilor de la Bucureşti.
'Succesul României este condiţionat nu de ceea ce a spus Dmitri Rogozin (reprezentantul Rusiei pentru Transnistria), ci dimpotrivă, de măsurile concrete pe care România le implementează în Republica Moldova. România va fi mereu acuzată de faptul că subminează statalitatea Republicii Moldova, chiar dacă cea care face acest lucru este chiar Rusia. Însă, acceptarea unui duel verbal cu Moscova nu va duce decât la o tensionare pe termen scurt a situaţiei', subliniază experţii.
Autorităţilor române li se propune chiar să-şi declare temporar sprijinul pentru statalitatea Republicii Moldova, pentru a crea o contrapondere Rusiei, şi de asemenea să-şi diminueze activitatea de românizare a locuitorilor republicii, pentru a nu polariza societatea în care se formează atitudini antiromâneşti şi antieuropene. În general, integrarea europeană a Republicii Moldova este prezentată în document ca un alt pas pe drumul limitării influenţei Rusiei în spaţiul postsovietic.
Publicarea acestei analize la Bucureşti a coincis ca timp cu publicarea la Chişinău a datelor unui sondaj de opinie, conform căruia pentru aderarea la Uniunea Vamală se pronunţă 57% dintre cetăţenii, iar împotrivă - 20%. În acelaşi timp, pentru aderarea republicii la NATO se pronunţă doar 15%, 56% fiind împotrivă. Totuşi, în timp ce atitudinea cetăţenilor moldoveni faţă de NATO a fost întotdeauna una destul de negativă, nu acelaşi lucru se poate spune despre integrarea în UE: doar cu un an în urmă, pentru ralierea la UE se pronunţau 63% dintre moldoveni.
În opinia multor experţi de la Chişinău, această schimbare de atitudine ar fi fost provocată de criza politică din UE, iar cazul Greciei i-a făcut pe unii politicieni să se gândească dacă eforturile de integrare în UE merită continuate, cu atât mai mult cu cât Bruxellesul nu se grăbeşte să invite Republica Moldova.
În opinia politologului Vitali Andrievski, în republică există astăzi patru proiecte de politică externă care concurează între ele: în primul rând, proiectul vestic al adepţilor integrării europene; în al doilea rând, proiectul estic al adepţilor integrării eurasiatice; apoi proiectul noii Mari Uniri, adică lichidarea statalităţii Republicii Moldova şi unirea ei cu România; şi ultimul proiect este al celor care consideră că Republica Moldova trebuie să rămână un stat neutru, egal depărtat de Vest şi Est.
Dintre susţinătorii proiectului Marii Uniri face parte şi preşedintele republicii, Nicolae Timofti, mai ales după ce, în timpul recentei sale vizite la Bucureşti, acesta a declarat, la unison cu omologul său român Traian Băsescu, că în cele două state româneşti trăiesc preponderent români, 'desfiinţându-i astfel de moldoveni', subliniază Nezavisimaia Gazeta.
Bucureştiul urmăreşte cu atenţie situaţia din Republica Moldova, conştientizând că aceasta se schimbă în defavoarea României. În acest context, autorităţilor româneşti li se propune să renunţe la 'retorica lui Traian Băsescu', care prognozează o grabnică unire a celor 'două Românii', comentează sursa citată. Noua tactică ar prevedea ca, în cadrul UE, România să se concentreze pe proiecte reale cu Republica Moldova.
Bucureştiul trebuie să demonstreze că poate realiza proiecte strategice în Republica Moldova, să-şi confirme rolul pe care îl are în interiorul UE, de stat cu o ordine de zi clară în relaţia cu statul de la estul său, să arate că se preocupă de soarta Republicii Moldova nu doar în mod declarativ, ci şi în fapt, să finanţeze proiecte pentru relaţionarea Republicii Moldova cu UE, demonstrându-le cetăţenilor moldoveni avantajele UE, să-şi sporească influenţa şi imaginea în Republica Moldova, se spune în proiectul noii strategii, publicat de CRPE şi citat de Nezavisimaia Gazeta.
De asemenea, Bucureştiul ar trebui să-şi concentreze atenţia, inclusiv financiară, pe regiunile eurosceptice din Republica Moldova, unde se manifestă cel mai mult influenţa Rusiei. În acest sens, experţii de la CRPE menţionează oraşul Bălţi, care a arborat recent drapelul domnitorului moldovean Ştefan cel Mare, propunând înlocuirea cu acesta a tricolorului de stat, identic celui românesc. În afară de Bălţi, o problemă pentru puterea de la Chişinău rămâne Autonomia Găgăuză, al cărei lider, Mihail Formuzal, a atenţionat că în cazul în care Chişinăul va continua procesul de românizare regiunea sa va arbora propriul drapel - cel găgăuz.
Ţinând cont de această stare de fapt, liderilor de la Bucureşti li se recomandă să renunţe temporar la 'politica de românizare' a Republicii Moldova, conchide Nezavisimaia Gazeta.
