România este departe de un boom agricol. Ce acuză fermierii

În ciuda direcţionării unor sume mai mari de bani după 2007 spre creşterea de vaci, se înregistrează o scădere a numărului de bovine, dar şi a producţiei, susţin fermierii, contrazicând autorităţile care vorbesc despre un boom în agricultură.

Recent, ministrul Agriculturii anunţa cea mai mare producţie de grâu din ultimii 8 ani şi o producţie record la orz şi orzoaică. În opinia ministrului agriculturii, acest record de producţie se datorează în primul rând vremii favorabile, dar şi faptului că fermierii ”au primit subvenţiile cuvenite cu mult înainte de termen, în luna aprilie fiind plătite toate ajutoarele: atât cele care veneau de la bugetul de stat, cât şi cele din fonduri europene, şi au avut la dispoziţie fonduri pentru a îmbunătăţi culturile de toamnă, iar irigaţiile s-au făcut la preţuri mult mai mici cu sprijinul autorităţilor. Fermierii rămân însă nemulţumiţi de subvenţii şi consideră că autorităţile se ”amăgesc în minciună” pentru că România produce mult mai puţin decât celelalte state europene, iar preţul grâului românesc este mic în raport cu al acestora.

Autorităţile prezente la Conferinţa organizată de Ziarul Financiar ”Agricultura, la startul marelui boom?” au încercat să prezinte situaţia pozitivă a absorbţiei fondurilor europene în unele sectoare.

Raluca Daminescu, director de metodologie, monitorizare, raportare la APIA, a subliniat că ”din cele 6 miliarde de euro, bani europeni alocaţi pentru plăţi directe s-au făcut plăţi de 4 miliarde”. În plus, au fost eliberate 9000 de adeverinţe pe baza cărora fermierii au luat împrumuturi, iar subvenţiile pe cap de bovină au crescut.

La rândul său, Nicolae Popa, director la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), a anunţat că tinerii care vor să se instaleze în mediul rural şi să-şi dezvolte o afacere ar putea primi de anul viitor o finanţare de 70.000 euro, faţă de 40.000 euro în actualul program, 2007-2013.

În perioada 2007-2013 au fost alocate pentru instalarea tinerilor fermieri 331 milioane euro, fiind finanţate 12.425 de proiecte cu o valoare de 308,8 milioane euro. Potrivit lui Popa, plăţile efectuate în contul acestor proiecte se ridică la 216,46 milioane euro.

Oficialul a mai arătat că APDRP are o rată de absorbţie a fondurilor europene pozitivă de 60%.

”Din cele 8,1 miliarde de euro alocate de UE prin Programul Operaţional Regional s-au contractat 77% şi s-au făcut plăţi directe de 5,2 miliarde de euro. Programul nostru n-a fost blocat, ci am funcţionat linear”, a mai explicat Popa. Mai mult, s-a înregistrat un număr mare de proiecte depuse pentru a solicita fonduri nerambursabile pentru microîntreprinderi. La o alocare totală de aproximativ 522 de milioane de euro, au fost depuse 9.499 proiecte, din acestea fiind selectate şi contractate 2809 proiecte cu valoare publică de 344 milioane de euro. Totalul plăţilor efectuate de APDRP pentru dezvoltarea microîntreprinderilor a fost de aproximativ 222 milioane de euro. Pentru perioada 2014-2020 fondurile europene alocate se vor ridica la 7,2 miliarde de euro, mai puţin cu un miliard faţă de ultimul cadru financiar.

Fermierii români nu încasează nici jumătate din ce primesc cei din alte ţări. În plus există puţini tineri fermieri pentru ca la o fermă de vaci trebuie să fii zi de zi acolo iar mulţi nu-şi doresc asta.

Reprezentanţii fermierilor nu sunt, însă, deloc mulţumiţi de actuala producţie şi contrazic autorităţile care vorbesc despre un boom în agricultură. Mihai Petcu, proprietarul fermei de bovine Agroindustriale Pantelimon, susţine că numărul vacilor din ferme a scăzut puternic. ”România n-a făcut nimic pentru creşterea vacilor. Abia din acest an s-au suspendat ajutoarele pentru capetele de bovină moarte, inexistente şi au fost introduse subvenţii pentru performanţă”.

La rândul său, Marius Verdeşi, proprietar al fermei de ovine şi caprine Zimbria, a arătat că ferma sa este o afacere de familie şi că subvenţiile contează foarte mult în măsura în care ”ştii să foloseşti acei bani”. Ambii fermieri au subliniat însă, că în România scade şi şeptelul şi producţia, astfel că nu se poate vorbi despre un boom. ”Noi producem jumătate cât francezii şi vorbim de boom? Pe de altă parte, dacă ne mărim foarte tare business-ul şi suprafeţele de furaje, se pierde din calitate”, a mai spus Verdeşi.

Cel mai critic a fost Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România /LAPAR şi proprietar al unei ferme cu 2.000 de hectare în centrul Moldovei, care a susţinut că ”ne place să trăim din cifre iar producţia agricolă record de anul acesta este o minciună. Ne place să trăim în minciună”. În opinia sa, cifrele legate de producţia anunţată de Ministerul Agriculturii dar şi cele legate de suprafaţă însămânţată nu sunt reale. ”Producţia este cea normală, dar şmecheriile traderilor duc fermierii la faliment prin diferenţa de preţ pe care o aplică României faţă de alte state precum Franţa. Dezastrul este că fermierii sunt nevoiţi să ia credite pentru culturile de toamnă. De ce să ne amăgim atunci?”, a susţinut Baciu, care a acuzat APIA şi APDRP de proasta gestionare a banilor pentru că ”nu se văd rezultatele pe teren”. Fermierul a mai pledat pentru direcţionarea subvenţiilor doar către fermele mari, motivând că ”s-au cheltuit nişte bani cu efect zero pentru fermele de subzistenţă, în loc să dăm la cei care au potenţă şi care pot să creeze plusvaloare”.

O altă problemă discutată a fost cea a terenurilor agricole care vor putea fi cumpărate de străini începând cu 2014. Radu Ionescu, managing partner la Casa de Avocatură Ionescu&Sava, a afirmat că în prezent ”s-a inversat tendinţa că străinii cumpără ferme româneşti. Acum românii cumpără ferme la care au lucrat”. Rămân însă problemele legate de fragmentarea proprietăţii, de neclarităţi legate de dreptul de proprietate, de nefinalizarea lucrărilor cadastrale la nivelul întregii ţări.

Pe de altă parte, chiar şi Valeriu Steriu, deputat UNPR şi preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii care a redactat recent Cadrul Naţional Strategic Rural, recunoaşte că ”fermierii români nu încasează nici jumătate din ce primesc cei din alte ţări şi că sunt puţini tineri fermieri pentru ca la o fermă de vaci trebuie să fii zi de zi acolo iar mulţi nu-şi doresc asta. În plus, spre diferenţă de tendinţa de creştere a producţiei şi de scădere a şeptelului la nivel european şi global, în România scade şi şeptelul şi producţia”. În opinia sa, soluţia de redresare a acestui domeniu este reprezentată de creşterea numărului de capete de vaci şi nu a celui de ferme.