România are nevoie să încheie un nou acord preventiv cu FMI pentru următorii doi ani - afirmă Theodor Stolojan

România are nevoie de un nou acord preventiv cu FMI pentru următorii doi ani a declarat duminică Theodor Stolojan, liderul europarlamentarilor PDL, într-o conferinţă de presă organizată la sediul formaţiunii. Un nou acord ar face posibilă obţinerea unor bani pentru România, ceea ce ar duce la "reducerea efortului bugetar cu zece puncte procentuale''.

''Ceea ce ne interesează pe noi, românii, este necesitatea de a încheia un nou acord cu FMI pentru anii 2014 - 2015, eventual 2016. (...) Vreau să subliniez însă că un nou acord cu FMI pentru următorii doi ani, 2014-2015, chiar de tip preventiv, fără a lua bani de la FMI, înseamnă bani concreţi pentru România, cash pentru România, înseamnă reducerea efortului bugetar. (...) Cine a citit cu atenţie concluziile Consiliului European în care s-a convenit asupra cadrului financiar multianual 2014 - 2020 a putut să constatate că există un punct acolo care spune foarte limpede că acele state membre care au asemenea acorduri de asistenţă financiară, chiar şi de tip preventiv, cum este cel pe care l-a avut România şi pe cel pe care România trebuie să-l încheie pentru următorii doi ani, beneficiază de reducerea efortului naţional cu 10 puncte procentuale'', a precizat Stolojan.

Referitor la actualul acord cu FMI, acesta este "deja mort", iar închiderea lui se va face în termeni ''amicali'', consideră Stolojan.

''FMI va închide acest acord. Acordul este deja mort. Practic el a fost extins cu încă trei luni de zile, după cum ştiţi, deci este un acord care nu mai are absolut nicio semnificaţie pentru FMI şi România. Închiderea acordului în termeni amicali este binevenită şi pentru România şi pentru FMI pentru că da, avem asemenea angajamente îndeplinite sau, mă rog, pe cale de a se îndeplini dacă ne gândim că va fi anunţat câştigătorul la CFR Marfă zilele acestea, dar modalităţile prin care s-au îndeplinit unele angajamente, şi dădeam exemplu arieratele la nivelul autorităţilor locale, nu sunt cele aşteptate de România, în primul rând, şi apoi de FMI. "

Stolojan a mai precizat că modul în care s-au îndeplinit unele dintre angajamentele cu FMI, precum situaţia arieratelor autorităţilor locale, este unul superficial.

”Reducerea arieratelor autorităţilor locale nu s-a făcut prin restructurări, ci printr-un împrumut luat de la Trezoreria Ministerului de Finanţe care va trebui rambursat. În privinţa privatizării companiei CFR Marfă, Guvernul a luat hotărârea pentru transformarea datoriilor în acţiuni, ceea ce poate da naştere la contestaţii din partea potenţialilor investitori care nu au ştiut acest lucru şi nu au dorit să participe”, a declarat Theodor Stolojan.