"România nu a ratat nicio ţintă în ceea ce priveşte acordul cu FMI"
alte articole
România nu a ratat nicio ţintă în ceea ce priveşte acordul cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), a declarat, joi, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, după ce presa a vehiculat informaţia că România ar fi îndeplinit doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012 în acordul cu FMI.
România ar fi îndeplinit, conform scrisorii de intenţie transmise de Guvern către FMI în această săptămână, înainte de ultima evaluare a acordului în board-ul Fondului, şi obţinută de Mediafax, doar două dintre cele cinci criterii de performanţă cantitative şi tot două dintre cele cinci ţinte indicative stabilite pentru finele lunii decembrie 2012, fiind ratate criteriul de performanţă privind activele externe nete ale Băncii Naţionale a României, cel privind soldul bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat.
Reacţia oficialităţilor nu s-a lăsat aşteptată: "Guvernul României are 5 acţiuni prealabile pe care dacă nu le face nu intră în board-ul FMI. Anume privatizarea a 15% din Transgaz s-a făcut în luna aprilie, selectarea unui consultant pentru privatizarea a 15% din Complexul Energetic Oltenia s-a făcut în mai, reducerea arieratelor la locale şi la guvernul central la 300 de milioane de lei, respectiv la 20 de milioane de lei. Pentru sfârşitul lunii mai aceste date nu le cunoaştem încă. Le vom cunoaşte săptămâna viitoare. Noi avem încredere că ne-am încadrat în aceste două ţinte de arierate, având în vedere trendul de până acum şi măsurile întreprinse. Selectarea câştigătorului la CFR (a cincea acţiune - n.red.) are data limita 21 iunie. Nu am ratat nicio ţintă", a spus Voinea.
Conform Dlui Voinea politica Fondului este că nu se face publică scrisoarea decât după discuţiile din board."Fondul a venit aici în luna ianuarie. Această scrisoare este urmare a vizitei din ianuarie a Fondului. Fondul s-a uitat la ce s-a întâmplat până la 31 decembrie. Ce ţinte sunt acolo, că unele dintre ele nu sunt îndeplinite se referă la data de 31 decembrie. Între timp, România a cerut o derogare pe care a şi primit-o de 3 luni, între martie şi iunie. Acordul s-a prelungit cu 3 luni. De ce? Ca să se îndeplinească ţintele rămase de îndeplinit. Nu este vorba de nicio derogare suplimentară de la iunie încolo. Nu cere România absolut nimic. După vizita din ianuarie nu s-a publicat vreo scrisoare. De ce? Pentru că nu a fost un board al Fondului. Acum este board-ul Fondului, la sfârşitul lui iunie. Acum se emite scrisoarea care conţine informaţiile din analiza Fondului din ianuarie, deci ce s-a mai făcut între timp. Până la momentul board-ului se va adăugă ce se va mai face între timp, de exemplu ce vom mai comunică cu privire la arierate şi care va fi rezultatul al CFR Marfă" a explicat ministrul delegat pentru buget.