Rolul revoluţiei industriale în Europa

Europa trebuie să inverseze tendinţa de scădere a rolului industriei, pentru a asigura o creştere sustenabilă, de a crea locuri de muncă cu valoare ridicată şi de a rezolva problemele societăţii actuale. Prin măsuri imediate, se poate obţine o inversare a tendinţei actuale de scădere, astfel încât, până în 2020, să se ajungă de la nivelul de 15,6%, cât este în prezent, la 20% din PIB-ul Uniunii Europene.

Prin urmare, Comisia propune o serie de acţiuni prioritare menite să stimuleze investiţiile în noi tehnologii, să îmbunătăţească mediul de afaceri, accesul la pieţe şi la finanţare, în special pentru IMM-uri, şi să pună în concordanţă competenţele cu necesităţile sectorului industrial.

Industria Europei are toate atuurile pentru a-şi asuma acest rol: Europa este lider mondial în multe sectoare strategice precum sectorul autovehiculelor, sectorul aeronautic, ingineria, sectorul spaţial, sectorul produselor chimice şi cel al produselor farmaceutice. Aproximativ 80% din exporturile europene şi din investiţiile sectorului privat în cercetare şi dezvoltare provin din industria manufacturieră. Dacă încrederea revine şi, împreună cu aceasta, apar şi noi investiţii, industria Europei poate fi mai performantă şi îşi poate relua creşterea. Acesta este mesajul central al unei comunicări prezentate la Bruxelles de Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene.

Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar pentru Industrie şi Antreprenoriat, a declarat pe 10 octombrie: „Nu putem continua să asistăm la delocalizarea industriei din Europa. Cifrele noastre sunt extrem de clare: Industria europeană poate asigura creştere şi poate crea locuri de muncă. Astăzi am prezentat condiţiile indispensabile unei reindustrializări sustenabile a Europei, dezvoltării investiţiilor necesare în noi tehnologii şi reinstaurării unui climat de încredere şi spirit antreprenorial. Lucrând împreună şi reinstaurând încrederea, putem readuce industria în Europa.”

Comisia a adoptat două rapoarte privind competitivitatea

Comisia a adoptat de asemenea două rapoarte privind competitivitatea. Primul se referă la noul tablou de bord privind performanţele industriale în statele membre, care examinează cinci domenii cheie: productivitatea industriei manufacturiere; rezultatele la export; inovarea şi sustenabilitatea; mediul de afaceri şi infrastructura; finanţele şi investiţiile. Iar raportul pe 2012 privind competitivitatea în Europa examinează principalele tendinţe ale globalizării din ultimii 15 ani, costurile şi beneficiile pe care le aduce aceasta, precum şi provocările viitoare pentru întreprinderile din UE.

Pilonii politicii industriale consolidate

Investiţiile în inovare prin crearea unor condiţii-cadru propice investiţiilor, pentru a permite o revenire rapidă la nivelurile de dinainte de criză, punând accentul pe şase domenii prioritare care oferă un potenţial enorm de creştere şi de creare de locuri de muncă în Europa: tehnologii de fabricaţie avansate pentru o producţie ecologică, tehnologii generice esenţiale, pieţe pentru bioproduse, o politică sustenabilă în domeniul industriei şi al construcţiilor şi materii prime sustenabile, vehicule şi nave ecologice, precum şi reţele inteligente. Statele membre ar trebui să-şi aducă propria contribuţie şi să acorde prioritate investiţiilor în aceste şase domenii.

Îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă prin ameliorarea funcţionării pieţei interne şi deschiderea pieţelor internaţionale. Comisia se va concentra pe anumite teme în legătură cu care se pot realiza progrese rapide: îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a bunurilor, încurajarea spiritului antreprenorial în ceea ce priveşte piaţa unică digitală (care se estimează că va creşte cu 10% pe an până în 2016), protejarea drepturilor de proprietate intelectuală şi continuarea acţiunilor de încurajare a extinderii prezenţei în lume a IMM-urilor din UE, pentru a atinge pe termen mediu 25% (faţă de 13% în prezent).

Accesul la finanţare şi capitaluri prin îmbunătăţirea activităţii de creditare a economiei reale printr-o mobilizare şi direcţionare mai eficientă a resurselor publice, inclusiv a celor ale BEI (care ar trebui să aloce între 10 şi 15 miliarde EUR pentru împrumuturi suplimentare dedicate IMM-urilor) şi ale Fondurilor structurale, şi prin deblocarea fondurilor private prin eliminarea dificultăţilor cu care se confrunta fondurile de capital de risc şi prin facilitarea operaţiunilor transfrontaliere ale societăţile de dimensiuni mai mici.

Capitalul uman şi competenţele prin punerea la dispoziţia forţei de muncă a mijloacelor necesare pentru a face faţă transformărilor industriale, în special printr-o mai bună anticipare a nevoilor şi a neconcordanţelor în materie de competenţe. În acest domeniu, Comisia va promova în special cooperarea dintre angajatori, lucrători şi autorităţile relevante prin crearea de consilii sectoriale europene pentru competenţe şi de alianţe sectoriale pentru competenţe.

Pentru aplicare măsurilor, Comisia va monitoriza un număr de variabile-cheie

În ceea ce priveşte investiţiile, formarea brută de capital fix ca pondere din PIB a fost de 18,6% în 2011. Înainte de criză, acesta a atins 21,25% din PIB în 2007. Efortul investiţional necesar pentru a ne îmbunătăţi productivitatea ar presupune atingerea în 2015 a nivelurilor de investiţii de dinainte de criză şi niveluri medii de peste 23% până în 2020. Investiţiile în echipamente sunt în prezent de 6 - 7% din PIB. În vederea îmbunătăţirii productivităţii şi a introducerii de tehnologii noi, este necesară atingerea nivelurilor de dinainte de criză şi o creştere sustenabilă într-un ritm de peste 9% din PIB până în 2020.

Comerţul de bunuri pe piaţa internă reprezintă în prezent puţin sub 21% din PIB. Într-o piaţă internă revitalizată, acest nivel ar trebui să fie de 25% până în 2020.

Conform aspiraţiilor Comisiei legate de iniţiativa emblematică Agenda digitală, numărul întreprinderilor mici care desfăşoară activităţi de comerţ electronic ar trebui să crească, pentru a atinge 33% până în 2015. Proporţia IMM-urilor care exportă pe piaţa internă a fost de 25%, conform studiului din 2009. Obiectivul pe termen mediu este ca IMM-urile să fie în mod egal angajate pe piaţa internă şi pe pieţe din afară UE.