Rolul Curţii Constituţionale în soluţionarea crizei din jurul legii bugetului (Deutsche Welle)
DW-Bucureşti publică în ediţia sa electronică, sub semnătura lui Horaţiu Pepine, o analiză pe tema rolului Curţii Constituţionale în soluţionarea crizei din jurul legii bugetului, arătând că aceasta poate judeca actul normativ în aspectele sale secundare legate de formă, şi nu de conţinut.
Guvernul şi preşedintele au intrat din nou într-o confruntare totală. Preşedintele a fost inflexibil: nu promulgă bugetul şi eventual îl va contesta la Curtea Constituţională. Premierul a refuzat să cedeze pe tema accizei la benzină, argumentând că este un simplu pretext şi că disputa ar fi legată de fapt de ancheta împotriva terenului agricol cumpărat de fiica preşedintelui.
Dacă preşedintele nu va contesta legea la CCR, lucrurile se vor rezolva mai uşor, cu o mică întârziere. Majoritatea parlamentară va lua notă de recomandările preşedintelui şi le va respinge prin vot. Dar dacă se va ajunge la CCR ne vom afla într-o situaţie neobişnuită, deşi nu lipsită de precedente, crede semnatarul articolului.
Curtea Constituţională poate judeca şi legea bugetului, dar în principiu numai în aspectele sale secundare. Teoretic, ar putea să descopere o corelaţie discutabilă din punctul de vedere ale drepturilor şi să respingă nu bugetul în ceea ce are el specific, ci o anumită prevedere, un detaliu de relevanţă constituţională. Sau ar putea pur şi simplu invoca un detaliu de formă din domeniul tehnicii de legiferare, aşa cum s-a întâmplat în anul 2008 cu legea salariilor profesorilor, când Curtea a refuzat să abordeze chestiuni bugetare. Chiar dacă legea era rea, scrie sursa citată, Curtea a procedat atunci cât se poate de corect. Un organism de jurisdicţie constituţională nu are de ce să se amestece în modul în care partidele politice distribuie resursele publice. Această operaţiune este una eminamente politică şi este în mod firesc rezervată grupurilor politice reprezentate în Parlament.
Totuşi, câştigul a fost că s-a creat un precedent util în jurisprudenţa Curţii, comentează semnatarul. În lumina abordării din 2008, Curtea nu va putea în nici un caz judeca instituirea unei taxe(accize, după cum nu se va putea exprima asupra consecinţelor ei economice şi sociale. Aşadar, în cazul cel mai bun în care Curtea va rămâne fidelă propriei vocaţii şi jurisprudenţe, contestaţia preşedintelui va fi respinsă. Eventual nici nu va fi judecată, fiind considerată inadmisibilă.
După toată această aventură procedurală, Guvernul va adopta bugetul cu mare întârziere cu toate consecinţele care pot fi întrevăzute: constituţia amânată, descentralizarea ameninţată şi proiectele pe 2014 compromise din start, continuă DW.
În cazul în care Curtea va da, dintr-un motiv sau altul, dreptate preşedintelui - ipoteză calificată de autor drept cea mai întunecată pe motiv că ar produce un precedent neliniştitor - această instituţie ar deveni într-un mod lipsit de orice ambiguitate, prin imixtiunea ei în problemele bugetare, o instituţie de cenzură politică.
